Produsele alimentare ecologice dovedite stiintific mai sanatoase

Ce inseamna produs ecologic?

Nu numai in Romania, dar chiar si in tarile dezvoltate, foarte multa lume inca nu stie ce inseamna ecologic, confundand termenul de ecologic cu vegetarian, dietetic sau naturist. Sinonime pentru termenul de ecologic, in ce priveste hrana sau alte produse de consum, sunt organic sau bio.

Organic inseamna fara pesticide, fertilizatori artificiali, antibiotice sau organisme modificate genetic. Adica vegetale cultivate respectand cateva reguli naturale esentiale, ce sunt benefice atat solului, cat si sanatatii noastre. Organic inseamna animale crescute, hranite si tratate in mod natural, fara chimicale care sa patrunda in lapte, oua si carne, iar ulterior in organismul uman. Rolul agriculturii ecologice este de a produce hrana curata, ce rezoneaza pe deplin cu metabolismul uman, neproducandu-i slabiciuni sau boli.

Culturile ecologice se bazeaza pe sistemul circuitului inchis al agriculturii; de exemplu, ca si fertilizator este folosit gunoiul de grajd produs de animalele aceleiasi ferme sau ale unei ferme apropiate, iar ca si nutreturi pentru animale se folosesc cele rezultate din ferma in discutie (Adevarul).

Va redau mai jos cateva fapte stiintifice ce atesta, conform OrganicToBe, ca mancarea organica este mai hranitoare decat cea conventionala.

Ce beneficii ofera hrana organica?

acizii grasi din lapte – laptele organic contine acizi grasi nesaturati (deci nu se tranforma atat de usor in colesterol), acid gras omega-3, un raport mai bun la acizii grasi omega-6:omega-3, un nivel mai inalt de acid alfa-linolenic (Omega 3) si niveluri mai crescute de acizi grasi linoleici conjugati (Omega 6). Laptele de mama a fost de asemenea studiat pentru continutul de acizi grasi esentiali, fiind dovedit ca mamele ce consuma hrana cultivata ecologic produc o cantitate mai mare de acizi grasi sanatosi in laptele lor in comparatie cu mamele ce se hranesc cu mancare conventionala;
vitamina C – vegetalele cultivate in mod organic (cum ar fi spanacul, varza, sfecla, telina, porumbul, cartofii, ridichile) contin mai multa vitamina C decat cele crescute conventional;
fierul, magneziul, fosforul – din nou vegetalele organice au fost dovedite a contine cantitati mai ridicate din aceste substante esentiale;
antioxidantii, cum ar fi acidul fenolic si cel salicilic – iarasi mancarea organica s-a dovedit a contine mai mult din acesti compusi benefici fata de mancarea obisnuita;
flavonoidele – sunt sustinatoare ale sistemului imunitar, gasite in hrana organica in cantitati mai mari decat in cea obisnuita.

Ce nu are hrana organica

nitrati – acestia pot contamina legumele, ca o consecinta a folosirii excesive a ingrasamintelor pe baza de azot in agricultura sau ca urmare a depozitarii vegetalelor in conditii improprii. Nitratii din mancaruri pot cauza o larga paleta de boli, inclusiv cancer, defecte de nastere, diabet de tip 1, etc. Datele stiintifice au indicat un nivel semnificativ mai scazut de nitrati in recoltele organice fata de cele obisnuite.

Cum recunoastem alimentele ecologice?

Ambalajele produselor ecologice romanesti certificate contin, obligatoriu, sigla Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologica (ae), precum si pe cea a organismului de inspectie si certificare. O lista cu aceste organisme de certificare gasiti la finalul articolului. Uneori, desi pana in anul 2010 este facultativa, vom gasi pe produsele ecologice, si sigla comunitara, alaturi de sigla ae.

Cateva produse ecologice de gasit in magazinele romanesti ar fi: laptele de vaca, cascavalul si svaiterul Dorna; laptele de oaie si telemeaua feta Zieghenthal Betriebs; ouale fermei Cortina; miere: SC Tremot Dobre si fii, Stupina Onea, Stupina Tivadar, Stupina Szasz Ilyes; cascaval, unt si branza de la Asociatia Valea Asaului; lapte de soia, tofu si pateu vegetal Inedit; sigla Natura Land o gasiti pe zaharul brun, paste fainose, crema de roscove si altele.

Trecerea de la agricultura obisnuita la agricultura ecologica

Nu oricine, nu oricand si nu oricum se poate trece la agricultura de tip ecologic.

“Marea trecere” de la agricultura conventionala la cea ecologica necesita o perioada de conversie, in care fermierii trebuie sa se adapteze regulilor eco. Acest interval de conversie depinde de tipul productiei realizate de agricultori: 2 ani pentru culturile de camp anuale si culturi furajere, 3 ani pentru culturile perene si plantatii, 1 an pentru stupi si variabil intre 6 saptamani si 1 an pentru animale.

Iata LISTA organismelor de inspectie si certificare aprobate de catre M.A.D.R, in anul 2008, pentru efectuarea inspectiei si certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României: