Arhiva pentru categoria ‘Ingredientele cosmetice sub lupă’

De ce există carmin (gândaci zdrobiți) și în cosmeticele bio?

Wednesday, 2 November, 2016

Coloranti alimentari, coloranti cosmetici, carminIdeea acestui articol a venit de la e-mailul unei cliente care caută produse de makeup fără carmin, întrucât identificase o alergie severă la acest ingredient.

Așadar, ce au în comun sucurile roșii, iaurturile cu fructe și rujurile, unele dintre ele chiar bio? Colorantul roșu numit carmin. Alte denumiri pentru carmin, în cazul în care aveți alergie la acest compus sau doriți produse vegane, obținute fără cruzime, sunt: cochineal, crimson lake, natural red 4, C.I. 75470, E120.

Carminul este un pigment roșu aprins, obținut prin zdrobirea unei specii de gândaci, Dactylopius coccus, iar pudra astfel obținută este tratată chimic și folosită ca și colorant. Detalii despre procesul de obținere a carminului găsiți cu ușurință pe Wikipedia sau alte surse credibile de informare.

Coloranti cosmetici, coloranti alimentari, cosmetice bio fara carminCarminul se folosește pentru obținerea diferitelor nuanțe de roșu, roz, violet, cărămiziu etc.

În ce tipuri de produse găsim carmin?

În afară de diferite tipuri de vopseluri, carminul este frecvent întâlnit în industria alimentară și în cea cosmetică. Foarte pe scurt, câteva categorii de produse colorate cu carmin:

alimentație:

  • iaurturi cu fructe
  • sucuri
  • băuturi alcoolice
  • înghețată
  • bomboane
  • ketchup
  • suplimente alimentare și medicamente

cosmetice:

  • rujuri, gloss-uri, creioane de buze
  • farduri de pleoape
  • farduri de obraz
  • pastă de dinți pentru copii

Ce caută carminul în rujurile și fardurile bio?

Carminul nu este interzis în cosmeticele bio, astfel că certificarea organică nu vă asigură de absența acestui colorant din compoziția produselor preferate. De aceea, dacă doriți produse vegane sau prezentați alergii la acest colorant, este necesară citirea ingredientelor chiar și în cazul cosmeticelor organice. Cel mai frecvent, el se întâlnește sub denumirea de C.I. 75470.

În Sideris Organic Shop selectăm produsele special după acest criteriu și nu vindem rujuri, farduri de obraz sau de pleoape, nici creme sau pastă de dinți cu carmin. Preferăm să avem o paletă de produse mai restrânsă, însă fără a face acest compromis.

Hibiscus și remarcabilele-i proprietăți

Friday, 30 September, 2011

Hibiscus și remarcabilele i proprietățiHibiscus este cunoscut îndeosebi de amatorii de ceai, datorită gustului său deosebit. Însă floarea de hibiscus, uscată și transformată în pudră fină, are valoare și în produsele cosmetice: șampoane, măști capilare, măști pentru ten, exfoliante, creme hidratante, vopsea henna, colorant natural roz-violet.

Utilizarea pudrei de hibiscus pentru ten

Hibiscus este îndeosebi recomandat pentru tenul matur, cu riduri, pentru că activează microcirculația, ajută la reînnoirea celulelor, conferă luminozitate tenului și are efect de prevenire, dar și de reducere a ridurilor deja existente. Pudra din flori de hibiscus conține alfa-hydroxy acizi, cu efect de revitalizare a tenului.

Se adaugă hibiscus în compoziții cosmetice exfoliante, creme sau măști faciale, în proporție de 5-10%.

Utilizarea pudrei de hibiscus pentru păr

În Ayurveda, pulberea de petale de hibiscus se folosește pentru stimularea creșterii părului și prevenirea încărunțirii precoce. Folosită regulat, sub formă de pastă (hibiscus pudră + apă), va încetini procesul de albire a firelor de păr. De asemenea, ca mască pentru păr, pulberea de hibiscus ajută la problemele de scalp. Petalele florii acționează ca un balsam pentru păr.

Hibiscus se poate adăuga la șampoane, cca. 1 linguriță la 100 ml șampon. De asemenea, la soluții de clătire a părului, cum ar fi oțetul de mere sau infuzia de plante folosită pentru clătire.

Pudra de hibiscus se poate folosi și în combinație cu pudra de amla, tulsi sau de lotus, ca tratament pentru păr: se amestecă 2 lingurițe hibiscus cu 2 lingurițe amla, tulsi sau lotus și cu apă plată până se formează o pastă, cu care se spală părul; nu se formează spumă, însă părul rămâne curat și condiționat.

Utilizarea pudrei de hibiscus în vopseaua henna

Pudra de Hibiscus ajută și în vopsirea părului cu henna, conferind o nuanță specifică de roșu burgund înspre cireașă neagră. Fiind ușor acidă, pulberea de Hibiscus ajută pulberea de henna să elibereze mai repede vopseaua. Se utilizează cca. 20% pudră de hibiscus în vopseaua henna.

Exemplu de rețetă pentru culoarea roșu burgund (se aplică pe păr șaten sau roșcat):

  • 100 gr henna
  • cca. 20 gr hibiscus
  • sucul unei lămâi
  • 10 ml oțet de mere
  • apă fierbinte, atât cât să se formeze o pastă nici prea groasă, nici prea lichidă.

Se amestecă toate ingredientele, cu excepția sucului de lămâie, și se lasă să stea 3 ore, după care se adaugă sucul de lămâie și se omogenizează. Se aplică pasta pe păr și se lasă să acționeze cca. 2-3 ore, după care se clătește părul cu apă, fără șamponare prealabilă.

Utilizarea pudrei de hibiscus ca și colorant vegetal

Dacă dorim să adăugam culoare cosmeticelor preparate, putem să le conferim o nuanță rozacee-violetă folosind ca și colorant natural pudra de hibiscus.

Clasificarea ingredientelor cosmetice

Friday, 18 March, 2011

Stabilizatori

Stabilizatorii mențin funcțiile diverselor ingrediente cosmetice, de pildă ingredientele active, parfumurile și uleiurile esențiale. În această categorie sunt incluși diverși agenți care sunt utilizați pentru stabilizarea valorii pH-ului, evitându-se aciditatea sau alcalinitatea excesivă a compoziției. Ex.: acid lactic, cetil palmitat.

Conservanți

Cosmeticele pot fi usor contaminate cu bacterii, îndeosebi cele care conțin apă. Conservanții sunt ingrediente active care inhibă infestarea cu bacterii, ciuperci, viruși. Se adaugă în compoziții cosmetice la sfârșit, când totul este aproape răcit. Ex.: vitamina E, ulei esențial de tea tree sau oregano, extract din sâmburi de grapefruit etc.

Emolienți

Emolienții sunt compuși cu proprietăți de înmuiere și uniformizare. Spre deosebire de uleiurile vegetale, emolienții sunt rezistenți la oxidare, deci nu strică și nu au nevoie de antioxidanți pentru conservare. Ex.: glicerină, lecitină, lanolină, squalane, cetil palmitat, alcool cetilic.

Agenți de îngroșare

Agenții de îngroșare sunt folosiți foarte des în produsele cosmetice, pentru a le crește vâscozitatea și stabilitatea. Majoritatea au capacitatea de a reține apa în piele și, prin urmare, acționează ca hidratanți. Ex.: gumă xantan, gumă guar, ceară, lanolină, alcool cetylic, cetil palmitat, unt de cacao, unt de shea.

Antioxidanți

Antioxidanții sunt ingrediente active foarte utile pentru fabricarea produselor cosmetice acasă. Ei întrerup reacțiile de oxigenare și previn efectele radicalilor liberi. Antioxidanții acționează dublu: pe de o parte previn degradarea ingredientelor naturale în produsele cosmetice, iar pe de altă parte protejează celulele pielii de deterioare și încetinesc procesul de îmbătrânire. Antioxidanții dau strălucire pielii, reduc petele de vârstă, petele cauzate de soare și ridurile fine. Ex.: vitamina E, ulei de rodie, ulei de argan, extract de ceai verde etc.

Emulsifianți (emulgatori)

Emulsifianții sunt utilizați în creme și loțiuni pentru a amesteca apa cu grăsimile (unturi, uleiuri). Deoarece ingredientele apoase și cele uleioase nu sunt miscibile și se separă, este necesar un agent suplimentar care să le țină împreună. Ex.: lecitină, ceara, alcool cetylic, cetil palmitat, alți emulsifianți.

Tenside

Tensidele sunt agenți activi care elimină grăsimea și murdăria de pe suprafața pielii, de pe textile sau orice altă suprafață. Cea mai cunoscută tensidă este săpunul. Tensidele se regăsesc în detergenți și în general în cosmeticele pentru igienă: șampon, gel de duș etc. Ex.: glucozida de cocos, decyl glucoside, sucrose cocoate, betaina.

Conservanți naturali pentru cosmetice homemade

Wednesday, 15 December, 2010

Pentru că vorbeam despre conservanții folosiți în cosmetice, iată și o listă cu cele mai inofensive substanțe pe care le putem utiliza pentru conservarea cremelor, loțiunilor, șampoanelor preparate în casă:

Alcoolul – alcoolul din plante este un clasic al conservării, putând fi folosit în proporție de până la 20% într-o compoziție. Într-adevăr, produsele cu alcool sunt în general contraindicate pielii sensibile și uscate, însă concentrațiile mici îl fac inofensiv și preferabil altor variante de conservare.

Extractul din sâmburi de grapefruit – lichid derivat din semințele, pulpa și membrana fructului de grapefruit, păstrat în glicerină, utilizat de către producătorii de cosmetice naturale.

Unele uleiuri esențiale – în special uleiurile de tea tree și oregano au proprietăți antibacteriene, putând fi utilizate în compoziții cosmetice pentru conservare, desigur doar în procent mic.

Vitamina E – se utilizează pentru a conserva uleiurile și unturile vegetale sau preparatele cu acestea, spre a le feri de râncezire.

Extractul de rozmarin – posedă proprietăți antioxidante, antimicrobiene și antiinflamatorii. Este recunoscut pentru capacitatea de a preveni oxidarea produselor cosmetice, a uleiurilor vegetale sau esențiale. Extractul nu înlocuiește conservantul pentru creme și loțiuni ce conțin apă, dar poate fi adăugat în astfel de preparate pe lângă conservantul recomandat în rețetă.

Există și compoziții cosmetice pe care le putem prepara fără conservanți:

  • cremele care nu conțin apă (doar uleiuri și unturi vegetale și diverse elemente active care nu trebuie în prealabil dizolvate în apă);
  • preparatele, chiar cu apă, care se mențin la frigider și se folosesc în decurs de 1-3 zile.

Câțiva dintre conservanții folosiți în cosmetice

Thursday, 18 November, 2010

După cum știți, majoritatea produselor cosmetice folosesc conservanți sintetici pentru a le prelungi valabilitatea și a le feri de contaminarea cu bacterii. Unii dintre acești conservanți sunt considerați a fi dăunatori pielii și sănătății umane, alții sunt inofensivi.

Chiar și unele dinte produsele care se “laudă” a fi organice folosesc conservanți sintetici (în proporții mici, în jur de 2%), tocmai pentru că aceștia sunt mult mai ieftini decât cei naturali. Mulți cumpărători sunt câștigați de termenul “organic”, de aceea nu mai citesc etichetele. De aici putem fi conștienți că de fapt un produs certificat organic nu este neaparăt și un produs 100% natural. O cremă formată din 98% ingrediente organice plus un procent mic de conservant benzoat de sodiu (admis de instituțiile de certificare organică) poate obține certificare bio, însă nu poate fi considerată produs 100% natural. În schimb, o cremă preparată din unt de shea plus ulei vegetal (desigur, netratate), chiar dacă nu este certificată organic, este 100% naturală.

Câțiva dintre conservanții nedoriți în cosmetice:

Alcool – cel sintetic este responsabil de înlăturarea uleiurilor naturale ale pielii, fiind agresiv pentru pielea sensibilă sau suferindă de rozacee. Sunt preferabile produsele conservate cu alcool din plante (etanol), cetearyl alcool de origine vegetală și uleiuri esențiale. Cetearyl alcohol nu este un alcool în adevăratul sens al cuvântului, nu usucă pielea, ci este mai degrabă o ceară emulsifiantă făcută dintr-o combinație de alcooli grași proveniți din surse vegetale, cum este alcoolul de cocos.

Acid benzoic – chiar dacă este permis de unele instituții de certificare bio, unii specialiști îl consideră un ușor iritant pentru piele și contraindicat suferinzilor de eczemă.

Benzyl alcohol – de asemenea îngăduit de instituțiile de certificare bio pentru că este componenta naturală a unor uleiuri esențiale, dar considerat de unii ca iritant pentru piele și ochi.

Formaldehida – cunoscut cancerigen și iritant pentru piele. Citeste mai departe »

Uleiurile esențiale – date de siguranță

Sunday, 12 September, 2010

Uleiurile esențiale   date de siguranță Reluăm avertismentul cu privire la utilizarea uleiurilor esențiale. Deși naturale, acestea pot fi sensibilizante dacă sunt folosite în condiții improprii sau de către persoanele din anumite categorii.

Principii generale de utilizare a uleiurilor esențiale

Uzul intern – nerecomandat în general.

Cantitatea de folosit – în funcție de recomandările și rețetele specifice, este bine să folosiți mai degrabă mai puțin decât mai mult.

Diluarea – uleiurile esențiale se folosesc numai diluate, nu ca atare.

Păstrarea – uleiurile esențiale nu se lasă la îndemâna copiilor.

Calitatea – se utilizează numai uleiuri esențiale pure, de cea mai bună calitate.

Alergiile – dacă pe porțiunea de piele unde s-a aplicat un produs conținînd ulei esențial apar mâncărimi, roșeață sau iritații, întrerupeți utilizarea produselor conținând uleiul esențial respectiv. Pe moment, aplicați local ulei de gălbenele.

Tipurile de uleiuri esențiale și avertismentele specifice fiecăruia

Anason – non-toxic în cantități mici (sub 2%). Se va evita folosirea lui de către femeile gravide și de către copii. Potențial iritant al pielii.

Angelică – non-toxic în cantități mici. Puțin fototoxic. Potențial iritant al pielii. Se va evita folosirea lui de către femeile gravide și epileptici.

Bergamot – non-toxic în cantități mici. Fototoxic. Potențial cancerigen. Potențial scăzut de iritant pentru piele. Citeste mai departe »

Uleiuri esențiale fototoxice

Thursday, 22 July, 2010

Unele uleiuri esențiale, în pofida efectelor benefice, nu trebuie folosite înaintea expunerii la soare. De ce? Pentru că prezența lor într-un produs cosmetic aplicat înainte de expunerea la soare sensibilizeaza pielea și poate duce la arsuri solare.

Iată care uleiuri esențiale trebuie evitate cca. 12 ore înainte de plajă: angelică, bergamot, chimen, chimion turcesc, crăiță, lămâie, lime, leuștean, portocală amară, portocală, melissa, mandarină, mărar, ghimbir, grapefruit, scorțișoară, verbină.

Despre alcoolii din cosmetice

Saturday, 22 May, 2010

Alcohol denat., ethyl alcohol, cetyl alcohol, stearyl alcohol sunt denumiri pe care le regăsim pe etichetele produselor cosmetice. Știm că alcoolul nu este nociv precum alte ingrediente, dar poate usca pielea sau să fie un element iritant pentru persoanele sensibile. Sunt însă toți alcoolii la fel?

Alcoolul etilic usucă pielea, poate cauza iritații sau să agraveze cuperoza. Alcoolii care usucă pielea sunt listați pe etichete sub denumirile alcohol denat., ethanol sau ethyl alcohol.

Scopul utilizării alcoolului în cosmetice – și îl întâlnim chiar în produsele organice adesea – este de a fixa parfumul, precum și de a ajuta la conservarea produselor. Însă el are efect ca și agent de conservare numai dacă este folosit în proporție de cca. 20%. De aceea, unii “puritani” ai produselor naturale nu îl agreează în mod deosebit, chiar dacă nu este unul dintre ingredientele foarte discutabile.

Mai există și o clasă a “alcoolilor grași” cum sunt cetearyl alcohol și stearyl alcohol. Aceștia nu sunt alcooli în adevăratul sens al cuvântului, nu usucă pielea, ci sunt mai degrabă o ceară emulsifiantă, făcută dintr-o combinație de alcooli grași proveniți din surse vegetale, de exemplu din nuca de cocos. Ei au rolul de agenți de îngroșare în creme, având chiar și un efect hidratant pentru piele. Sunt bine tolerați și de pielea sensibilă.

În Cosmetic Database, alcoolii care usucă pielea au grad de risc de 5-6, în timp ce alcoolii grași au un grad de risc de 0-1.

Utilizarea ingredientelor de origine animală în cosmetice

Tuesday, 20 April, 2010

Produsele cosmetice de îngrijire, în pofida strălucirii și luxului aparent (vehiculat prin reclame), sunt cel mai adesea compuse din chimicale de sinteză plus ingrediente de origine animală. Chiar și acele produse care pretind că “nu sunt testate pe animale” pot, de fapt, să conțină ingrediente animale, în special grăsimi. Condițiile în care se obțin aceste grăsimi de la cadavre provenite din abatoare sunt adesea de neimaginat și ireconciliabile cu reclamele opulente pe care le vedem pe ecrane.

În special producătorii de rujuri și farduri de pleoape utilizează acest gen de grăsimi, “îmbrăcând” în culoare, parfum și rafinament o substanță provenită de la animale moarte: câini, porci, vaci etc.

Câteva din ingredientele de origine animală larg utilizate de industria cosmetică:

  • keratină – proteină extrasă din coarnele, copitele sau blana animalelor și păsărilor, carapacea broaștelor țestoase, ciocul și penele păsărilor. Se utilizează în șampoane, balsamuri pentru păr, loțiuni de corp, creme faciale, fonduri de ten, rimel, ruj și soluția de permanent pentru păr.
  • gelatină – folosită în șampoane, măști faciale etc. Este obținută prin fierberea pielii, tendoanelor, ligamentelor și oaselor.
  • acid stearic – grăsime provenită de la vite, câini, oi, pisici, stomacul porcilor. Se utilizează în săpunuri, lubrifiante, spray-uri pentru păr, deodorante, creme. Se mai întâlnește sub denumirile Stearic Hydrazide, Stearamide, Stearamine, Stearates, Stearyl Betaine, Stearyl Imidazoline, Stearoyl Lactylic Acid, Stearone, Stearoxytrimethylsilane.
  • acid hyaluronic – se extrage din cordonul ombilical al animalelor, deși există și surse vegetale.

Citeste mai departe »

Din nou despre cremele de protecție solară

Monday, 6 July, 2009

Despre cremele de protectie solaraSubiect important, însă greu de satisfăcut dorința de naturalețe când vine vorba despre crema de protecție solară. În general, cu cât o cremă are SPF mai mare, cu atât mai multe chimicale conține… de exemplu Isotridecyl Salicylate sau Octyl Salicylate, despre care se crede că mimează estrogenul; nelipsiții parabeni pentru conservare, controversați, dar există un studiu recent efectuat în Japonia care demonstrează ca Methylparaben-ul cauzează îmbătrânirea precoce a țesuturilor atunci când aplicarea cremei cu paraben se face în timpul expunerii la soare. Etc.

Cremele naturale care protejează împotriva (sau și împotriva) razelor solare sunt realizate cu oxid de zinc sau dioxid de titaniu. Acestea acționează ca o barieră, astfel că nu se absorb bine în piele și adesea lasă urme albe pe suprafața pielii. Pentru a elimina problema urmelor albe pe piele, mulți producători “mărunțesc” mineralele în nanoparticule. Aparent, acest lucru este o mare realizare, însă aceste particule minuscule se absorb prin piele în organism, ceea ce cauzează unele probleme de sănătate pe termen lung. Și, din moment ce menționarea nanoparticulelor pe etichete nu este obligatorie prin lege, nu avem cum ști exact care brand-uri folosesc această tehnologie…

Prin urmare, care e metoda cea mai bună să ne protejăm vara pielea de razele solare? Îmi mențin convingerea că cea mai bună metodă este să evităm cu înverșunare expunerea la soare între orele 11.00 și 17.00 (știu că am mărit intervalul, dar mi se pare mai sigur așa) sau să investim într-o pălărioară de soare cu boruri largi. Iar atunci când facem plajă, putem folosi câteva uleiuri și unturi naturale, precum și combinații între acestea: unturi de shea, cacao și mango, uleiuri de avocado, cocos, susan, sâmburi de caise. Un alt ingredient în produsele homemade pentru plajă este gelul de aloe vera.

Notă: prezența ingredientelor discutabile în produsele de îngrijire nu echivalează automat cu periculozitatea acestora. Ingredientele luate în discuție sunt controversate, însă nu dovedite cu absolută siguranță ca fiind toxice sau cancerigene. Alegerea de a folosi produse naturale ține de nivelul de calitate pe care noi îl pretindem și de respectul pe care îl primim ca și consumatori din partea producătorilor pe care noi îi plătim.

Page 1 of 212