Sideris Ecoblog

Hibiscus si remarcabilele-i proprietati

Hibiscus este cunoscut indeosebi de amatorii de ceai, datorita gustului sau deosebit. Insa floarea de hibiscus, uscata si transformata in pudra fina, are valoare si in produsele cosmetice: sampoane, masti capilare, masti pentru ten, exfoliante, creme hidratante, vopsea henna, colorant natural roz-violet.

Utilizarea pudrei de hibiscus pentru ten

Hibiscus este indeosebi recomandat pentru tenul matur, cu riduri, pentru ca activeaza microcirculatia, ajuta la reinnoirea celulelor, confera luminozitate tenului si are efect de prevenire, dar si de reducere a ridurilor deja existente. Pudra din flori de hibiscus contine alfa-hydroxy acizi, cu efect de revitalizare a tenului.

Se adauga hibiscus in compozitii cosmetice exfoliante, creme sau masti faciale, in proportie de 5-10%.

Utilizarea pudrei de hibiscus pentru par

In Ayurveda, pulberea de petale de hibiscus se foloseste pentru stimularea cresterii parului si prevenirea incaruntirii precoce. Folosita regulat, sub forma pasta (hibiscus pudra + apa), va incetini procesul de albire a firelor de par. De asemenea, ca masca pentru par, pulberea de hibiscus ajuta la problemele de scalp. Petalele florii actioneaza ca un balsam pentru par.

Hibiscus se poate adauga la sampoane, cca. 1 lingurita la 100 ml sampon. De asemnea, la solutii de clatire a parului, cum ar fi otetul de mere sau infuzia de plante folosita pentru clatire.

Pudra de hibiscus se poate folosi si in combinatie cu pudra de amla, tulsi sau de lotus, ca tratament pentru par: se amesteca 2 lingurite hibiscus cu 2 lingurite amla, tulsi sau lotus si cu apa plata pana se formeaza o pasta, cu care se spala parul; nu se formeaza spuma, insa parul ramane curat si conditionat.

Utilizarea pudrei de hibiscus in vopseaua henna

Pudra de Hibiscus ajuta si in vopsirea parului cu henna, conferind o nuanta specifica de rosu burgund inspre cireasa neagra. Fiind usor acida, pulberea de Hibiscus ajuta pulberea de henna sa elibereze mai repede vopseaua. Se utilizeaza cca. 20% pudra de hibiscus in vopseaua henna.

Exemplu de reteta pentru culoarea rosu burgund (se aplica pe par saten):

• 100 gr henna
• cca. 20 gr hibiscus
• sucul unei lamai
• 10 ml otet de mere
• apa fierbinte, atat cat sa se formeze o pasta nici prea groasa, nici prea lichida.

Se amesteca toate ingredientele, cu exceptia sucului de lamaie, si se lasa sa stea 3 ore, dupa care se adauga sucul de lamaie si se omogenizeaza. Se aplica pasta pe par si se lasa sa actioneze cca. 2-3 ore, dupa care se clateste parul cu apa, fara samponare prealabila.

Utilizarea pudrei de hibiscus ca si colorant vegetal

Daca dorim sa adaugam culoare cosmeticelor preparate, putem sa le conferim o nuanta rozacee-violeta folosind ca si colorant natural pudra de hibiscus.

Produse cu hibiscus in Sideris Shop

Daca doriti sa beneficiati de proprietatile remarcabile ale pudrei de hibiscus, insa nu sunteti pasionati de homemade, avem si produse de-a gata pe baza de hibiscus:

• Sampon cu miere, lapte de cocos si hibiscus 59 ml
• Sampon cu miere, lapte de cocos si hibiscus 104 ml
• Balsam de par cu miere, lapte de cocos si hibiscus 104 ml
• Masca pentru ten cu hibiscus si orez brun
• Pudra de hibiscus 100 grame
• Pudra de hibiscus 10 grame

Clasificare ingrediente cosmetice

Stabilizatori

Stabilizatorii mentin functiile diverselor ingrediente cosmetice, de pilda ingredientele active, parfumurile si uleiurile esentiale. In aceasta categorie sunt inclusi diversi agenti care sunt utilizati pentru stabilizarea valorii pH-ului, evitandu-se aciditatea sau alcalinitatea excesiva a compozitiei. Ex.: acid lactic, cetil palmitat.

Conservanti

Cosmeticele pot fi usor contaminate cu bacterii, indeosebi cele care contin apa. Conservantii sunt ingrediente active care inhiba infestarea cu bacterii, ciuperci, virusi. Se adauga in compozitii cosmetice la sfarsit, cand totul este aproape racit. Ex.: vitamina E, ulei esential de tea tree sau oregano, extract din samburi de grapefruit, Rokonsal.

Emolienti

Emolientii sunt compusi cu proprietati de inmuiere si uniformizare. Spre deosebire de uleiurile vegetale, emolientii sunt rezistenti la oxidare, deci nu strica si nu au nevoie de antioxidanti pentru conservare. Ex.: glicerina, lecitina, lanolina, squalane, cetil palmitat, alcool cetilic.

Agenti de ingrosare

Agentii de ingrosare sunt folositi foarte des in produsele cosmetice, pentru a le creste vascozitatea si stabilitatea. Majoritatea au capacitatea de a retine apa in piele si, prin urmare, actioneaza ca hidratanti. Ex.: guma xantan, guma guar, ceara, lanolina, alcool cetylic, cetil palmitat, unt de cacao, unt de shea.

Antioxidanti

Antioxidantii sunt ingrediente active foarte utile pentru fabricarea produselor cosmetice acasa. Ei intrerup reactiile de oxigenare si previn efectele radicalilor liberi. Antioxidantii actioneaza dublu: pe de o parte previn degradarea ingredientelor naturale in produsele cosmetice, iar pe de alta parte protejeaza celulele pielii de deterioare si incetinesc procesul de imbatranire. Antioxidantii dau stralucire pielii, reduc petele de varsta, petele cauzate de soare si ridurile fine. Ex.: vitamina E, ulei de rodie, ulei de argan, extract de ceai verde etc.

Emulsifianti (emulgatori)

Emulsifiantii sunt utilizati in creme si lotiuni pentru a amesteca apa cu grasimile (unturi, uleiuri). Deoarece ingredientele apoase si cele uleioase nu sunt miscibile si se separa, este necesar un agent suplimentar care sa le tina impreuna. Ex.: lecitina, ceara, alcool cetylic, cetil palmitat.

Tenside

Tensidele sunt agenti activi care elimina grasimea si murdaria de pe suprafata pielii, de pe textile sau orice alta suprafata. Cea mai cunoscută tensida este sapunul. Tensidele se regasesc in detergenti si in general in cosmeticele pentru igiena: sampon, gel de dus etc. Ex.: glucozida de cocos, decyl glucoside, sucrose cocoate, betaina.

Conservanti naturali pentru cosmetice homemade

Pentru ca vorbeam despre conservantii folositi in cosmetice, iata si o lista cu cele mai inofensive substante pe care le putem utiliza pentru conservarea cremelor, lotiunilor, sampoanelor preparate in casa:

Alcoolul - alcoolul din plante este un clasic al conservarii, putand fi folosit in proportie de pana la 20% intr-o compozitie. Intr-adevar, produsele cu alcool sunt in general contraindicate pielii sensibile si uscate, insa concentratiile mici il fac inofensiv si preferabil altor variante de conservare.

Extractul din samburi de grapefruit – lichid derivat din semintele, pulpa si membrana fructului de grapefruit, pastrat in glicerina, utilizat de catre producatorii de cosmetice naturale.

Unele uleiuri esentiale – in special uleiurile de tea tree si oregano au proprietati antibacteriene, putand fi utilizate in compozitii cosmetice pentru conservare, desigur doar in procent mic.

Vitamina E - se utilizeaza pentru a conserva indeosebi uleiurile si unturile vegetale sau preparatele cu acestea, spre a le feri de rancezire.

Exista si compozitii cosmetice pe care le putem prepara fara conservanti:

• cremele care nu contin apa (doar uleiuri si unturi vegetale si diverse elemente active care nu trebuie in prealabil dizolvate in apa);
• preparatele care se mentin la frigider si se folosesc in decurs de 1-3 zile.

Cativa dintre conservantii folositi in cosmetice

Dupa cum stiti, majoritatea produselor cosmetice folosesc conservanti sintetici pentru a le prelungi valabilitatea si a le feri de contaminarea cu bacterii. Unii dintre acesti conservanti sunt considerati a fi daunatori pielii si sanatatii umane, altii sunt inofensivi.

Chiar si unele dinte produsele care se “lauda” a fi organice folosesc conservanti sintetici (in proportii mici, in jur de 2%), tocmai pentru ca acestia sunt mult mai ieftini decat cei naturali. Multi cumparatori sunt castigati de termenul “organic”, de aceea nu mai citesc etichetele. De aici putem fii constienti ca de fapt un produs certificat organic nu este neaparat si un produs 100% natural. O crema formata din 98% ingrediente organice plus un procent mic de apa si conservant benzoat de sodiu (admis de institutiile de certificare organica) poate obtine certificare bio, insa nu poate fi considerata produs 100% natural. In schimb, o crema preparata din unt de shea plus ulei vegetal (desigur, netratate), chiar daca nu este certificata organic, este 100% naturala.

Cativa dintre conservantii nedoriti in cosmetice:

Alcool - cel sintetic este responsabil de inlaturarea uleiurilor naturale ale pielii, fiind agresiv pentru pielea sensibila sau suferinda de rozacee. Sunt preferabile produsele conservate cu alcool din plante (etanol), cetearyl alcool de origine vegetala si uleiuri esentiale. Cetearyl alcohol nu este un alcool in adevaratul sens al cuvantului, nu usuca pielea, ci este mai degraba o ceara emulsifianta facuta dintr-o combinatie de alcooli grasi proveniti din surse vegetale, cum este alcoolul de cocos.

Acid benzoic – chiar daca este permis de unele institutii de certificare bio, unii specialisti il considera un usor iritant pentru piele si contraindicat suferinzilor de eczema.

Benzyl alcohol – de asemenea ingaduit de institutiile de certificare bio pentru ca este componenta naturala a unor uleiuri esentiale, dar considerat de unii ca iritant pentru piele si ochi.

Formaldehida - cunoscut cancerigen si iritant pentru piele. Citeste mai departe »

Uleiurile esentiale – date de siguranta

Reluam avertismentul cu privire la utilizarea uleiurilor esentiale. Desi naturale, acestea pot fi sensibilizante daca sunt folosite in conditii improprii sau de catre persoanele din anumite categorii.

Principii generale de utilizare a uleiurilor esentiale

Uzul intern – nerecomandat in general.

Cantitatea de folosit – in functie de recomandarile si retetele specifice, este bine sa folositi mai degraba mai putin decat mai mult.

Diluarea - uleiurile esentiale se folosesc numai diluate, nu ca atare.

Pastrarea - uleiurile esentiale nu se lasa la indemana copiilor.

Calitatea - se utilizeaza numai uleiuri esentiale pure, de cea mai buna calitate.

Alergiile - daca pe portiunea de piele unde s-a aplicat un produs continand ulei esential apar mancarimi, roseata sau iritatii, intrerupeti utilizarea produselor continand uleiul esential respectiv. Pe moment, aplicati local ulei de galbenele.

Tipurile de uleiuri esentiale si avertismentele specifice fiecaruia

Anason - non-toxic in cantitati mici (sub 2%). Se va evita folosirea lui de catre femeile gravide si de catre copii. Potential iritant al pielii.

Angelica - non-toxic in cantitati mici. Putin fototoxic. Potential iritant al pielii. Se va evita folosirea lui de catre femeile gravide si epileptici.

Bergamot - non-toxic in cantitati mici. Fototoxic. Potential cancerigen. Potential scazut de iritant pentru piele. Citeste mai departe »

Uleiuri esentiale fototoxice

Unele uleiuri esentiale, in pofida efectelor benefice, nu trebuie folosite inaintea expunerii la soare. De ce? Pentru ca prezenta lor intr-un produs cosmetic aplicat inainte de expunerea la soare sensibilizeaza pielea si poate duce la arsuri solare.

Iata care uleiuri esentiale trebuie evitate cca. 12 ore inainte de plaja: angelica, bergamot, chimen, chimion turcesc, craita, lamaie, lime, leustean, portocala amara, portocala, melissa, mandarina, marar, ghimbir, grapefruit, scortisoara, verbina.

Despre alcoolii din cosmetice

Alcohol denat., ethyl alcohol, cetyl alcohol, stearyl alcohol sunt denumiri pe care le regasim pe etichetele produselor cosmetice. Stim ca alcoolul nu este nociv precum alte ingrediente, dar poate usca pielea sau sa fie un element iritant pentru persoanele sensibile. Sunt insa toti alcoolii la fel?

Alcoolul etilic usuca pielea, poate cauza iritatii sau sa agraveze cuperoza. Alcoolii care usuca pielea sunt listati pe etichete sub denumirile alcohol denat., ethanol sau ethyl alcohol.

Scopul utilizarii alcoolului in cosmetice – si il intalnim chiar in produsele organice adesea – este de a fixa parfumul, precum si de a ajuta la conservarea produselor. Insa el are efect ca si agent de conservare numai daca este folosit in proportie de cca. 20%. De aceea, unii “puritani” ai produselor naturale nu il agreeaza in mod deosebit, chiar daca nu este unul dintre ingredientele foarte discutabile.

Mai exista si o clasa a “alcoolilor grasi” cum sunt cetearyl alcohol si stearyl alcohol. Acestia nu sunt alcooli in adevaratul sens al cuvantului, nu usuca pielea, ci sunt mai degraba o ceara emulsifianta, facuta dintr-o combinatie de alcooli grasi proveniti din surse vegetale, de exemplu din nuca de cocos. Ei au rolul de agenti de ingrosare in creme, avand chiar si un efect hidratant pentru piele. Sunt bine tolerati si de pielea sensibila.

In Cosmetic Database, alcooli care usuca pielea au grad de risc de 5-6, in timp ce alcoolii grasi au un grad de risc de 0-1.

Utilizarea ingredientelor de origine animala in cosmetice

Produsele noastre de ingrijire, in pofida stralucirii si luxului aparent (vehiculat prin reclame), sunt cel mai adesea compuse din chimicale de sinteza plus ingrediente de origine animala. Chiar si acele produse care pretind ca “nu sunt testate pe animale” pot, de fapt, sa contina ingrediente animale, in special grasimi. Conditiile in care se obtin aceste grasimi de la cadavre provenite din abatoare sunt adesea de neimaginat si ireconciliabile cu reclamele vaporoase pe care le vedem pe ecrane.

In special producatorii de rujuri si farduri de pleoape utilizeaza acest gen de grasimi, “imbracand” in culoare, parfum si rafinament o substanta provenita de la animale moarte: caini, porci, vaci etc.

Cateva din ingredientele de origine animala larg utilizate de industria cosmetica:

• keratina - proteina extrasa din coarnele, copitele sau blana animalelor si pasarilor, carapacea broastelor testoase, ciocul si penele pasarilor. Se utilizeaza in sampoane, balsamuri pentru par, lotiuni de corp, creme faciale, fonduri de ten, rimel, ruj si solutia de permanent pentru par.
• gelatina - folosita in sampoane, masti faciale etc. Este obtinuta prin fierberea pielii, tendoanelor, ligamentelor si oaselor.
• acid stearic – grasime provenita de la vite, caini, oi, pisici, stomacul porcilor. Se utilizeaza in sapunuri, lubrifiante, spray-uri pentru par, deodorante, creme. Se mai intalneste sub denumirile Stearic Hydrazide, Stearamide, Stearamine, Stearates, Stearyl Betaine, Stearyl Imidazoline, Stearoyl Lactylic Acid, Stearone, Stearoxytrimethylsilane.
• acid hyaluronic – se extrage din cordonul ombilical al animalelor, desi exista si surse vegetale.

Citeste mai departe »

Din nou despre cremele de protectie solara

Subiect important, insa greu de satisfacut dorinta de naturalete cand vine vorba despre crema de protectie solara. In general, cu cat o crema are SPF mai mare, cu atat mai multe chimicale contine… de exemplu Isotridecyl Salicylate sau Octyl Salicylate, despre care se crede ca mimeaza estrogenul; nelipsitii parabeni pentru conservare, controversati, dar exista un studiu recent efectuat in Japonia care demonstreaza ca Methylparaben-ul cauzeaza imbatranirea precoce a tesuturilor atunci cand aplicarea cremei cu paraben se face in timpul expunerii la soare. Etc.

Cremele naturale care protejeaza impotriva (sau si impotriva) razelor solare sunt realizate cu oxid de zinc sau dioxid de titaniu. Acestea actioneaza ca o bariera, astfel ca nu se absorb bine in piele si adesea lasa urme albe pe suprafata pielii. Pentru a elimina problema urmelor albe pe piele, multi producatori “maruntesc” mineralele in nanoparticule. Aparent, acest lucru este o mare realizare, insa aceste particule minuscule se absorb prin piele in organism, ceea ce cauzeaza unele probleme de sanatate pe termen lung. Si, din moment ce mentionarea nanoparticulelor pe etichete nu este obligatorie prin lege, nu avem cum sti exact care brand-uri folosesc aceasta tehnologie…

Prin urmare, care e metoda cea mai buna sa ne protejam vara pielea de razele solare? Imi mentin convingerea ca cea mai buna metoda este sa evitam cu inversunare expunerea la soare intre orele 11.00 si 17.00 (stiu ca am marit intervalul, dar mi se pare mai sigur asa) sau sa investim intr-o palarioara de soare cu boruri largi (aici intervenind problema daca se asorteaza la tinuta, daca o suportam etc.). Iar atunci cand facem plaja, putem folosi cateva uleiuri si unturi naturale, precum si combinatii intre acestea: unturi de shea, cacao si mango, uleiuri de avocado, cocos, susan, samburi de caise. Un alt ingredient in produsele homemade pentru plaja este gelul de aloe vera.

Nota: prezenta ingredientelor discutabile in produsele de ingrijire nu echivaleaza automat cu periculozitatea acestora. Ingredientele luate in discutie sunt controversate, insa nu dovedite cu absoluta siguranta ca fiind toxice sau cancerigene. Alegerea de a folosi produse naturale tine de nivelul de calitate pe care noi il pretindem si de respectul pe care il primim ca si consumatori din partea producatorilor.

Ingredientele cosmetice sub lupa: ftalatii

Am tot vorbit despre ftalati, sa vedem acum pe indelete cateva aspecte despre acestia.

Ftalatii sunt esteri ai acidului ftalic, folositi in principal in plastic, pentru a-l face mai flexibil (mai ales PVC-ul).

Unde se gasesc ftalatii?

Ftalatii sunt in invelisul enteric al medicamentelor, in geluri, lubrifianti, in adezivi si cleiuri, detergenti, vopsele, jucarii, parfumuri, lacuri de unghii, produse de hair styiling, tonere, lotiuni pentru bebelusi, geluri de baie pentru bebelusi, servetele umede pentru bebelusi, textile, jucarii sexuale gelatinoase etc. etc. Sincer, de cand cunosc aceste informatii, ma doare sa vad cati parinti cumpara jucarii de plastic, pe care copilasii le rontaie intruna…

Cei mai intrebuintati ftalati sunt di-2-ethyl hexyl phthalate (DEHP), diisodecyl phthalate (DIDP), diisononyl phthalate (DINP), di (n-butyl) phthalate (DBP), monobutyl phthalate (MBP) si benzylbutylphthalate (BBzP). DEHP este agentul folosit in mod dominant in PVC, datorita costului extrem de mic. Ftalatii cu R mic sau grupuri R’ sunt folositi ca solventi, in parfumuri si pesticide… Numai pe mine ma deranjeaza asocierile vopsele – lacuri de unghii, cleiuri – geluri de baie pentru bebelusi sau pesticide – parfumuri?

Efectele ftalatilor asupra sanatatii

Ftalatii au fost exclusi din multe produse in SUA si UE, din cauza efectelor lor nocive asupra sanatatii.

Pe scurt, aceste chimicale sunt perturbatori hormonali, ce induc risc crescut de cancer mamar si alte boli legate de dereglarile hormonale. Ftalatii sunt legati si de toxicitate la ficat, defecte de nastere, alergii, astm si anormalitati ale organelor genitale la bebelusii de sex masculin. Citeste mai departe »