Aceasta invitatie este pentru timisorenii care doresc sa isi procure hrana sanatoasa, de la tara. Pentru aceia care si-ar fi dorit sa aiba parinti sau bunici la tara. Pentru aceia care s-au saturat de gustul rosiilor si ardeilor de supermarket si care se gandesc la calitatea mesei lor si a copiilor lor. In sfarsit, este pentru toti romanii, caci daca aceasta idee supravietuieste, se va extinde in toate marile orase, lipsite de acces la hrana cultivata in mod traditional.

In prezent, chiar daca soseste iarna, in Timisoara se fac inscrieri in programul ASAT pentru anul 2010. ASAT presupune legarea unei relatii intre oraseni si producatori de la sat, care pot oferi legume, fructe, oua, branza, miere. Este o idee la mare cautare in alte tari europene, tocmai pentru ca oamenii – aleg sa nu folosesc termenul de consumatori - devin tot mai constienti ca prin agricultura cu pesticide nu putem spera sa avem o alimentatie sanatoasa. Incurajarea micilor producatori de la sate este esentiala. Si deloc dificila.

In acest an 2009, m-am bucurat sa imi pot procura, in sfarsit, cele mai multe alimente astfel, de la tara, cum doream de multa vreme. De aceea, va propun sa va inscrieti in numar cat mai mare in ASAT si sa beneficiati si voi de produse naturale, scriind la adresa de contact a celor care coordoneaza acest proiect: asat_tm@yahoo.com. Programul de distributie a produselor de la sat s-a realizat si in 2009, cum spuneam, si a presupus intalniri saptamanale pentru ridicarea “cosului” cu legume, a fructelor, a oualor, a branzei si a mierii naturale. Aceste intalniri nu iau mult timp, practic puteti intra in posesia produselor in 5 minute. Si nu veti mai face piata, plus ca veti petrece mult mai putin timp in supermarket. Plata se face in avans in ASAT, specific acestui tip de program, pentru ca producatorul de la sat sa isi poata face un plan de culturi pentru anul urmator. Acest avans de 200 lei poate indeparta doritorii, la o prima privire, insa dovada faptului ca acest program este unul functional si benefic este faptul ca in sezonul 2009 au participat la distributii peste 100 persoane.

Prin urmare, sustin si recomand aceasta idee, iar in momentul de fata regret ca a trecut sezonul de bogatie a pamantului. Insa unele produse – cartofi, ceapa, branza – continua sa fie furnizate si pe perioada iernii, astfel ca regretul este mai mic.

Va invit sa participati si voi la sustinerea agriculturii traditionale romanesti!

Sursa fotografiei: Flickr

Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.

Iata lista fructelor si legumelor preferabil a fi consumate organic (adica sa fi fost cultivate ecologic) sau macar din gradina bunicilor. Motivul? Pentru ca sunt cele mai stropite vegetale in agricultura, iar reziduurile de pesticide se pastreaza in continutul plantei, ajungand, in final, in organismul nostru:

Fructe ce ar trebui consumate organic

1. Nectarinele

2. Piersicile

3. Capsunile

4. Strugurii

5. Perele

6. Merele

7. Ciresele

8. Pepenele

Legumele ce ar trebui consumate organic

1. Cartofii

2. Fasolea verde

3. Ardeii grasi

4. Castravetii

5. Rosiile

6. Mazarea

7. Morcovii

8. Telina

Vezi si articolul precedent, “Cele mai sigure 10 vegetale pe care le puteti cumpara non-organice“.

Sursa imaginilor: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

1. Sparanghelul

Sparanghelul are rezistenta mai mare la daunatori, deci sunt folosite mai putine pesticide la cultivarea lui.

2. Avocado

Avocado are coaja groasa, ceea ce asigura miezului protectia impotriva urmelor de pesticide cu care a fost stropit fructul.

3. Bananele

La fel, reziduurile pesticidelor raman pe coaja bananei, care nu se consuma. Este recomandata alegerea bananelor inca necoapte total, ce pot fi tinute in casa intr-o punga de hartie pentru a se rumeni.

4. Broccoli

Culturile de broccoli nu sunt atat de supuse bolilor, deci sunt stropite mai putin. A nu se arunca tulpina de la broccoli, ea poate fi consumata, deoarece contine vitamine.

5. Varza

Si varza se cultiva relativ usor, deci nu este atat de stropita cu pesticide. Cand cumparati, evitati varza ce are foile din afara galbui. In plus, la consum, foile dinspre exterior in general sunt eliminate.

6. Kiwi

Coaja de kiwi actioneaza ca o bariera pentru pesticide. In orice caz, spalarea fructului inainte de decojire este esentiala.

7. Mango

Si coaja groasa de mango inlatura pericolul infiltrarii urmelor de pesticide in fruct. Totusi, clatiti bine fructul inainte de decojire.

8. Ceapa

Usor de cultivat, ceapa nu necesita stropiri prea dese. Alegeti-le pe cele ferme si fara pete.

9. Papaya

Reziduurile de pesticide raman pe coaja, doar o spalare inainte de folosire este suficienta.

10. Ananasul

Intrucat nici gand sa consumam imbracamintea groasa a ananasului, suntem feriti de pesticide, care raman in exterior.

Sursa imaginilor: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

Nu numai in Romania, dar chiar si in tarile dezvoltate, foarte multa lume inca nu stie ce inseamna ecologic, confundand termenul de ecologic cu vegetarian, dietetic sau naturist. Sinonime pentru termenul de ecologic, in ce priveste hrana sau alte produse de consum, sunt organic sau bio.

Organic inseamna fara pesticide, fertilizatori artificiali, antibiotice sau organisme modificate genetic. Adica vegetale cultivate respectand cateva reguli naturale esentiale, ce sunt benefice atat solului, cat si sanatatii noastre. Organic inseamna animale crescute, hranite si tratate in mod natural, fara chimicale care sa patrunda in lapte, oua si carne, iar ulterior in organismul uman. Rolul agriculturii ecologice este de a produce hrana curata, ce rezoneaza pe deplin cu metabolismul uman, neproducandu-i slabiciuni sau boli.

Culturile ecologice se bazeaza pe sistemul circuitului inchis al agriculturii; de exemplu, ca si fertilizator este folosit gunoiul de grajd produs de animalele aceleiasi ferme sau ale unei ferme apropiate, iar ca si nutreturi pentru animale se folosesc cele rezultate din ferma in discutie (Adevarul).

Va redau mai jos cateva fapte stiintifice ce atesta, conform OrganicToBe, ca mancarea organica este mai hranitoare decat cea conventionala.

Ce beneficii ofera hrana organica?

• acizii grasi din lapte – laptele organic contine acizi grasi nesaturati (deci nu se tranforma atat de usor in colesterol), acid gras omega-3, un raport mai bun la acizii grasi omega-6:omega-3, un nivel mai inalt de acid alfa-linolenic (Omega 3) si niveluri mai crescute de acizi grasi linoleici conjugati (Omega 6). Laptele de mama a fost de asemenea studiat pentru continutul de acizi grasi esentiali, fiind dovedit ca mamele ce consuma hrana cultivata ecologic produc o cantitate mai mare de acizi grasi sanatosi in laptele lor in comparatie cu mamele ce se hranesc cu mancare conventionala;
• vitamina C – vegetalele cultivate in mod organic (cum ar fi spanacul, varza, sfecla, telina, porumbul, cartofii, ridichile) contin mai multa vitamina C decat cele crescute conventional;
• fierul, magneziul, fosforul – din nou vegetalele organice au fost dovedite a contine cantitati mai ridicate din aceste substante esentiale;
• antioxidantii, cum ar fi acidul fenolic si cel salicilic – iarasi mancarea organica s-a dovedit a contine mai mult din acesti compusi benefici fata de mancarea obisnuita;
• flavonoidele – sunt sustinatoare ale sistemului imunitar, gasite in hrana organica in cantitati mai mari decat in cea obisnuita.

Ce nu are hrana organica

• nitrati – acestia pot contamina legumele, ca o consecinta a folosirii excesive a ingrasamintelor pe baza de azot in agricultura sau ca urmare a depozitarii vegetalelor in conditii improprii. Nitratii din mancaruri pot cauza o larga paleta de boli, inclusiv cancer, defecte de nastere, diabet de tip 1, etc. Datele stiintifice au indicat un nivel semnificativ mai scazut de nitrati in recoltele organice fata de cele obisnuite.

Cum recunoastem alimentele ecologice?

Ambalajele produselor ecologice romanesti certificate contin, obligatoriu, sigla Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologica (ae), precum si pe cea a organismului de inspectie si certificare. O lista cu aceste organisme de certificare gasiti la finalul articolului. Uneori, desi pana in anul 2010 este facultativa, vom gasi pe produsele ecologice, si sigla comunitara, alaturi de sigla ae.

Cateva produse ecologice de gasit in magazinele romanesti ar fi: laptele de vaca, cascavalul si svaiterul Dorna; laptele de oaie si telemeaua feta Zieghenthal Betriebs; ouale fermei Cortina; miere: SC Tremot Dobre si fii, Stupina Onea, Stupina Tivadar, Stupina Szasz Ilyes; cascaval, unt si branza de la Asociatia Valea Asaului; lapte de soia, tofu si pateu vegetal Inedit; sigla Natura Land o gasiti pe zaharul brun, paste fainose, crema de roscove si altele.

Trecerea de la agricultura obisnuita la agricultura ecologica

Nu oricine, nu oricand si nu oricum se poate trece la agricultura de tip ecologic.

“Marea trecere” de la agricultura conventionala la cea ecologica necesita o perioada de conversie, in care fermierii trebuie sa se adapteze regulilor eco. Acest interval de conversie depinde de tipul productiei realizate de agricultori: 2 ani pentru culturile de camp anuale si culturi furajere, 3 ani pentru culturile perene si plantatii, 1 an pentru stupi si variabil intre 6 saptamani si 1 an pentru animale.

Iata LISTA organismelor de inspectie si certificare aprobate de catre M.A.D.R, in anul 2008, pentru efectuarea inspectiei si certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României:

• BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania
• QC&I GmbH Germania
• SUOLO e SALUTE Italia
• Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia
• SC ECOCERT ESE Franta
• SC Ecoinspect SRL Romania
• BIOS Italia
• LACON Germania
• SC BIO CERT SRL Romania
• SC BioInspecta AG Elvetia
• Institut fur Marktokologie Elvetia
• CERES GmbH Germania
• Agreco R.F GODERZ GmbH Germania
• BIOAGRICERT ITALIA
• Certification Services International CSI GmbH Germania.

Daca doriti, va invit sa vedeti un filmulet educativ care explica de ce ar trebui sa ne hranim organic.

Sursa imaginii: Flickr

Copiii sunt mai sensibili decat adultii si, deci, mai expusi la toxinele din mancare. De aceea este bine sa ii crestem cu hrana pe cat posibil organica si sa ii invatam sa reziste la asaltul de junk food. Sa ne impotrivim perpetuarii obiceiului de a duce copiii la McDonalds.

Studiile de specialitate arata ca un copil obisnuit este expus la de 4 ori mai multe sanse de a fi afectat de pesticide cauzatoare de cancer din hrana fata de un adult. Alegerea alimentatiei in copilarie influenteaza substantial sanatatea viitoare a copilului.

Aerul si apa

Aerul si apa sunt cele mai importante resurse, a caror calitate ar trebui sa fie o prioritate pentru toata omenirea. Infiltrarile de pesticide, erbicide, fertilizatori si alte chimicale solubile in ape este o mare problema. Mai ales daca acestea ajung in apa consumata de populatie (in special nitratii).

Calitatea solului pentru agricultura

Eroziunea solului cauzata de agricultura ce foloseste erbicide etc. este iarasi o problema. Solutia? Agricultura ecologica. Aratul se pare ca nu ar fi benefic si ca agricultura ecologica se face prin plantarea semintelor noi direct in pamantul nearat, avand inca ramasitele organice ale recoltelor precedente; aceste ramasite actioneaza ca un strat protector al solului in fata de umetificarii si eroziunii din cauza vantului, or aratul distruge aceste ramasite benefice.

Sursa: The Future is Organic

Bio-diversitatea

Agricultura practicata pe scara larga planteaza acelasi tip de vegetale an dupa an, ceea ce secatuieste solul de substante nutritive, de unde, logic, rezulta necesitatea de a folosi tot mai multi fertilizatori. Ne putem aminti din copilarie cum bunicii de la tara aveau 2 sau 3 bucati de pamant, pe care le cultivau in mod alternativ: pe bucata X anul acesta porumb, iar pe bucata Y cartofi si fasole, iar anul urmator se inversa totul. Diversitatea de plante atrage diversitate de daunatori, ceea ce atrage, la randu-i, o mai mare diversitate de insecte benefice. Ca si organismul uman: cu cat facem mai multe boli in copilarie, cu atat mai bine, caci organismul invata sa genereze toate tipurile de anticorpi necesari pentru a lupta cu atacatorii. Este doar natural!

Sanatatea lucratorilor

Sa ne gandim si la ce concentratii inalte de otravuri agriculturale sunt expusi lucratorii din fermele conventionale, care fac posibila prezenta hranei pe mesele noastre. Si acestia merita mai mult!

Economisirea energiei

Agricultura ecologica se realizeaza cu mai putin consum de energie. Ingrasamintele naturale nu necesita procesare ca si fertilizatorii chimici. In plus de asta, hrana organica in general parcurge distante mai mici de la ferma la magazin sau la consumator, pentru ca se incurajeaza producatorii locali, deci se economiseste energie in transporturi. In general se economiseste energie si resurse si la ambalare, folosindu-se materiale reciclabile si pungi de hartie.

Hrana ecologica – mai scumpa?

Daca analizam putin, nu este mare filosofie ca produsele organice sunt mai scumpe. Produsele fermelor obisnuite sunt mai ieftine pentru ca la realizarea lor au contribuit metode ieftine, plus o plata adesea nejusta a lucratorilor, ca sa nu mai amintesc de expunerea acestora la inhalarea de chimicale nocive; agricultura obisnuita, “pe banda”, foloseste organisme modificate genetic, pesticide, erbicide, antibiotice, hormoni pentru culturi si pentru animale. Si chiar daca platim mai putin pe acest fel de produse, vom plati poate mai mult pe analize, spitalizari, daune provocate mediului, etc.

Gustul mai bun al hranei organice

Mancarea organica are gust mai bun, desi e o afirmatie mai degraba subiectiva. Cred ca nu spun o noutate, cel putin pentru cei ce va amintiti gustul rosiilor de la bunica din gradina, nestropite cu nimic, comparativ cu cel al rosiilor din supermarketuri sau chiar din piete. Studiile insa arata ca hrana ecologica este mai bogata in vitamine decat cea rezultata din agricultura “pe banda”. Aditional, ea are rol benefic in probleme ca obezitatea, bolile cardiace si riscul de cancer, datorita cantitatilor mai mari de antioxidanti continute.

Sursa imaginii: Flickr