Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.

Dar chiar se mai gaseste ceva sanatos in supermarket? Sau doar hrana procesata si cu E-uri?

Am incropit rapid o lista scurta cu ce mi-a venit in minte, dar, desigur, astept completarile sau contrazicerile voastre. Mai putem cumpara ceva din salvatorul-de-timp supermarket daca vrem sa ne hranim sanatos?

• avocado, kiwi, mango – toate cu risc scazut sa prezinte urme de pesticide sub coaja;
• seminte de floarea soarelui decojite – in general numai acestea se gasesc nesarate;
• alune, caju, nuci, migdale, fistic;
• stafide, smochine, curmale;
• alte fructe deshidratate, fara zahar;
• produsele ecologice, desigur (care, apropo, in unele supermarketuri sunt imprastiate peste tot, in loc sa fie toate in acelasi raion);
• uleiuri vegetale – as vrea pe aceasta cale sa amintesc ca este bine sa nu le folosim la prajeli, ci sa le consumam in stare cruda, in salate sau peste legume la cuptor. Uleiul cel mai recomandat pentru prajit este cel de palmier, dar acest produs este una din cauzele defrisarilor masive si a instaurarii monoculturilor in padurea amazoniana, asa ca… mai bine ne lipsim de prajeli, daca putem.

Sursa imaginii: Flickr

ASAT (Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti) este mijlocul prin care locuitorii de la oras – in speta Timisoara doar, deocamdata – pot sa isi procure saptamanal legume, fructe, miere, oua, carne si branza de la mici producatori situati in apropierea orasului, producatori care si-au asumat obligatia de a cultiva si obtine aceste bunuri in mod traditional. Adica fara erbicide, antibiotice s.a.m.d. De altfel, domnul care ne procura legumele si care locuieste in Belint, judetul Timis, ne-a impartasit ca pentru daunatori foloseste o infuzie din urzica si ardei iute.

Pentru ca se incurajeaza transparenta in acest sistem, cumparatorii pot efectua vizite la ferma din Belint, spre a vedea modul efectiv in care sunt ingrijite culturile. In acest fel, producatorul poate avea si el o imagine despre cine sunt persoanele pentru care cultiva, nefiind o simpla furnizare abstracta. Desigur ca nu exista o certificare ecologica, dar nici nu este nevoie. Alegerea producatorilor s-a facut pe baza unor evaluari realizate de colaboratorul francez al acestui proiect (reprezentant al retelei internationale din domeniu, Urgenci). Ideea de baza a ASAT este de fapt duala, cuprinzand atat satisfacerea dorintei locuitorilor de la oras de a consuma mai sanatos, “cu gust”, cat si sustinerea agriculturii locale, traditionale. Este foarte important sa consumam local nu doar pentru ca organismul nostru are necesitati conferite de mediul geografic in care traim efectiv, ci si pentru ca este mult mai firesc si ecologic sa ne hranim din produsele din zona, nu importate de la distante mari si care au un traseu costisitor si cu pierderi pana ajung efectiv la noi.

Joia trecuta am fost la prima distributie de legume si m-am ales cu: 1,5 kg castraveti; 1,5 kg cartofi noi; o gulie; o legatura de marar; o legatura mare de ceapa verde; un dovlecel; o varza. Adica un “cos mic”. Pentru cosul mare, cantitatile erau cu ceva mai mari. Costul unui cos mic a fost de 17,5 lei – aproximativ egal cu preturile pietei, unde nu mereu gasesti produse naturale. In plus, comandasem si 1 kg de branza de vaca, de care sunt foarte multumita.

Momentan, in ASAT sunt inscrise in jur de 100 persoane, in special tineri. Ceea ce arata ca totusi exista suficiente persoane decise sa sustina un consum mai sanatos si sa protesteze impotriva alimentelor modificate genetic sau crescute fara respect fata de biodiversitate sau sanatatea noastra.  (Acolo am reintalnit-o pe Raluca, al carei blog Freecycle Tm, il recomand, pentru a fi la curent cu noutatile ecologiste de la noi din oras.)

Din pacate, spatiul de distributie este mic si nu foarte primitor, astfel ca dezideratul de a socializa intre noi este mai greu de atins. Totusi, nu imposibil.

Astept asadar urmatoarele distributii.

Imaginea: Flickr

Si, pentru ca orice regula are o exceptie, ea se numeste ciocolata bio. Pentru ca ciocolata contine niste nutrienti totusi, indeosebi cea neagra (desi nu e cea mai placuta, dar… ce nu fac eu mai nou de dragul evitarii otravirii cu alimente de proasta calitate?). Ca sa fiu mai exacta, este preferabila ciocolata cu minim 72% cacao, datorita flavonoidelor continute in cacao.

Ciocolata bio fiind mai scumpa, evident, am o motivatie sa cumpar mai rar. Dar uneori sunt promotii, iar ciocolata bio este chiar mai ieftina decat cea obisnuita. Imi place si ma reconforteaza ideea ca ciocolata bio este facuta cu zahar nerafinat din trestie de zahar, nu cu zahar alb rafinat, pe care il evit cat pot. Este adevarat ca zaharul brun, ca si cel alb (si parca mai exista si rosu), contine calorii. Dar macar acesta brun nu este calorie pura, ci aduce si niste substante nutritive.

Pentru ca citirea etichetei ciocolatei bio imi da mereu o mare satisfactie, redau una mai jos, ca exemplu:

Ingrediente: zahar de trestie*, unt de cacao*, lapte praf nedegresat (16%), nuca de cocos rasa* (14%), masa de cacao*, zahar de trestie pura*, lapte praf degresat* (4%), alune macinate*, vanilie macinata* (*=din agricultura ecologica).

Sursa imaginii: Flickr

Chiar daca preturile sunt uneori destul de piperate, incercati ca macar alimentele de baza sa le cumparati din magazine specializate bio. Sectiuni mici cu produse bio gasiti si in unele supermagazine sau la unele magazine naturiste.

Cititi insa mereu eticheta, deoarece unii comercianti amesteca produsele bio cu cele “dietetice”, ceea ce inseamna cu totul altceva… Produsele ecologice sunt cele cu siglele organismelor de certificare. In cazul produselor romanesti, uitati-va dupa sigla AE.

Pentru ca produsele bio s-au scumpit in 2009 si mai mult (cam cu 30%), iata si cateva metode prin care puteti economisi bani si totusi sa nu renuntati la alimentele sanatoase:

Putin si bun

Cumparati mai putine alimente, insa de calitate mai buna. Astfel, scade impulsul de a “rontai” ceva intruna, iar organismul va primi resurse in armonie cu necesitatile sale firesti.

Cumparati in sezon

Aceasta e o buna metoda sa fiti siguri ca aveti cele mai bune si proaspete produse pentru sezonul in care sunteti. Nu cautati vara portocale si banane, cata vreme la noi in tara sunt incarcati pomii cu mere, pere, caise si alte cele. Organismul uman este adaptat la pozitionarea geografica unde se dezvolta. Este bine si sa conservati produsele pentru iarna. Incercati insa sa va procurati fructele si legumele de la tarani ce nu folosesc ingrasaminte chimice pentru recoltele lor, si nu din supermarketuri. Nu fugiti de merele mici si mai inestetice ca aspect gasite in piata.

Cumparati produse locale

Ce sens are sa cumparati lapte de soia ecologic belgian, daca il puteti cumpara pe cel romanesc? La fel si cu alte produse, cum ar fi ouale, mierea sau cerealele, de exemplu.

Conserve sanatoase pentru sezonul rece

Iarna, cand fructele si legumele proaspete sunt greu de gasit, puteti apela la produsele conservate (de preferinta de voi insiva) mai degraba decat la fructele frumoase, dar fara gust de pe rafturile supermarketurilor.

Stabiliti-va niste prioritati

Daca adoptarea unui regim alimentar 100% organic vi se pare prea scumpa (si chiar este! – mai ales daca nu aveti gradina si cunostinte la gradinarit), ganditi-va la o lista de produse esentiale de care aveti nevoie pentru familie. Puteti alege sa cumparati organic doar alimentele care in supermarketuri sunt cele mai incarcate de E-uri si cele mai nocive, iar in rest sa cumparati produse conventionale.

Putem cumpara organic: ouale, laptele, cartofii, morcovii, faina, fructele, ciocolata, biscuitii. Legat de lapte, l-as recomanda pe cel de capra, este mult mai usor tolerat de organism, dar si mai benefic la orice varsta.

Evitati pesticidele din fructe si legume

Folosirea pesticidelor in agricultura afecteaza nu doar daunatorii carora le sunt adresate, ci si animalele ce s-ar putea afla in zonele respective. Pentru organismul uman, pesticidele din fructe si legume sunt cancerigene, chiar daca nu subit. Un regim cu fructe si legume nu este neaparat un regim sanatos. Am avut o postare mai veche cu legumele si fructele de preferat a fi consumate organic.

Cultivati-va singuri unele produse

Acest sfat se aplica norocosilor care stau la casa si au o gradina, fie ea cat de mica. Va puteti creste singuri rosiile, ceapa, vinetele, ardeii, patrunjelul, morcovii, telina.

Preparati-va singuri bauturile naturale

Vreti sa nu mai beti bauturi carbogazoase nocive, dar apa plata poate deveni plictisitoare. De la adaugarea sucului de lamaie in apa de baut (eventual cu putin zahar brun ecologic), stoarcerea de fructe in casa si pana la orice alta idee ce va trece prin cap, faceti totul ca sa stati departe de sucurile din comert.

Sursa imaginilor: 1, 2.

Iata lista fructelor si legumelor preferabil a fi consumate organic (adica sa fi fost cultivate ecologic) sau macar din gradina bunicilor. Motivul? Pentru ca sunt cele mai stropite vegetale in agricultura, iar reziduurile de pesticide se pastreaza in continutul plantei, ajungand, in final, in organismul nostru:

Fructe ce ar trebui consumate organic

1. Nectarinele

2. Piersicile

3. Capsunile

4. Strugurii

5. Perele

6. Merele

7. Ciresele

8. Pepenele

Legumele ce ar trebui consumate organic

1. Cartofii

2. Fasolea verde

3. Ardeii grasi

4. Castravetii

5. Rosiile

6. Mazarea

7. Morcovii

8. Telina

Vezi si articolul precedent, “Cele mai sigure 10 vegetale pe care le puteti cumpara non-organice“.

Sursa imaginilor: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

1. Sparanghelul

Sparanghelul are rezistenta mai mare la daunatori, deci sunt folosite mai putine pesticide la cultivarea lui.

2. Avocado

Avocado are coaja groasa, ceea ce asigura miezului protectia impotriva urmelor de pesticide cu care a fost stropit fructul.

3. Bananele

La fel, reziduurile pesticidelor raman pe coaja bananei, care nu se consuma. Este recomandata alegerea bananelor inca necoapte total, ce pot fi tinute in casa intr-o punga de hartie pentru a se rumeni.

4. Broccoli

Culturile de broccoli nu sunt atat de supuse bolilor, deci sunt stropite mai putin. A nu se arunca tulpina de la broccoli, ea poate fi consumata, deoarece contine vitamine.

5. Varza

Si varza se cultiva relativ usor, deci nu este atat de stropita cu pesticide. Cand cumparati, evitati varza ce are foile din afara galbui. In plus, la consum, foile dinspre exterior in general sunt eliminate.

6. Kiwi

Coaja de kiwi actioneaza ca o bariera pentru pesticide. In orice caz, spalarea fructului inainte de decojire este esentiala.

7. Mango

Si coaja groasa de mango inlatura pericolul infiltrarii urmelor de pesticide in fruct. Totusi, clatiti bine fructul inainte de decojire.

8. Ceapa

Usor de cultivat, ceapa nu necesita stropiri prea dese. Alegeti-le pe cele ferme si fara pete.

9. Papaya

Reziduurile de pesticide raman pe coaja, doar o spalare inainte de folosire este suficienta.

10. Ananasul

Intrucat nici gand sa consumam imbracamintea groasa a ananasului, suntem feriti de pesticide, care raman in exterior.

Sursa imaginilor: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

Foarte pretuita de incasi, se spune despre quinoa ca ar face parte din familia cerealelor. Insa corect este a spune ca este o pseudocereala, intrucat quinoa se situeaza la interferenta intre cereale si ierburi. Boabele acestei plante sunt extrem de marunte, rotunde si putin turtite, de culoare galbuie.

Ce este nemaipomenit in legatura cu quinoa este ca boabele sale contin proteine mai bune decat cele din carne, deci poate fi un ajutor in efortul a inlocui treptat carnea cu un regim vegetarian, fara insa a ne priva de proteinele necesare organismului.

Quinoa se adreseaza si persoanelor ce doresc o dieta sanatoasa, intrucat reduce nivelul grasimilor din sange. Boabele de quinoa sunt o sursa de calciu pentru copii, intrucat calciul continut de acestea se asimileaza foarte bine in organism. Quinoa este renumita si pentru ca este benefica rinichilor, scade mult riscul bolilor cardiace si este un stimulent imunitar deosebit.

Cum se prepara quinoa?

Quinoa este foarte bine tolerata de sistemul digestiv. Se prepara intr-un mod asemanator orezului, dar timpul de preparare se reduce aproape la jumatate. Prin preparare, boabele de quinoa cresc in volum. Poate fi servita la salate, in supe si tocanite, in mancarurile cu cartofi, dar si ca budinca de cereale.

Iata reteta de baza pentru prepararea quinoa:
Cantitati:
1 ceasca boabe de quinoa;
1 ceasca si 1/2 de apa rece;
1/2 lingura sare (recomand sarea marina).
Inmuiati intai quinoa in apa, pentru cca. 15-30 minute. Daca va grabiti, folositi apa fierbinte pentru o inmuiere de 5 minute, dupa care stoarceti si clatiti de cateva ori. Quinoa se stoarce cu mana si sa clateste de cateva ori, pana cand apa de clatire ramane limpede. Puteti folosi o sita. Dupa aceasta operatiune, puneti quinoa in oala si adaugati apa rece si sarea, conform cantitatilor de mai sus. Lasati sa dea un clocot, acoperiti cu un capac potrivit vasului si reduceti focul. Lasati sa fiarba 20 minute, dupa care luati de pe plita si lasati sa stea 5 minute cu capacul pus. Amestecati usor cu furculita si serviti.

Mai jos va redau “reteta” mea de salata cu quinoa:

Salata de antioxidanti cu quinoa

Salata combina un maxim de antioxidanti; desigur, ar fi preferabil ca ingredientele sa fie cultivate natural.

Ingrediente:
1 cana de quinoa fiarta conform celor de mai sus;
1/2 ardei gras rosu;
1 sau 2 rosii;
sfecla rosie, dupa gust;
1 broccoli;
1 ceapa rosie;
2 morcovi.
Optional, puteti adauga 1 avocado, 2 cartofi fierti in coaja sau rondele de castraveti.

Dressing: 2 catei usturoi, taiati fin, un sfert de ceapa taiata fin si putin ulei de masline sau ulei de in.

Salata acopera masa de pranz pentru 2-3 zile. Poate fi pastrata in frigider, acoperita cu o folie.
Combinata cu un mic dejun alcatuit din sucuri naturale sau fructe si o cina sumara, este o metoda buna de detoxifiere a organismului.

Unde se gaseste quinoa de cumparat?

Quinoa nu se gaseste foarte usor, dar se poate. Daca aveti magazine bio in oras, incercati acolo. Merita.

Sursa imaginii 1: Wikipedia
Sursa imaginii 2: Flickr

Veste buna, insa, pentru amatorii de dulce! Nu mai trebuie sa va abtineti drastic de la dulce pentru a va pastra sanatatea si silueta. Exista alternative la zaharul rafinat, care este daunator organismului. Acesta creste nivelul glicemiei in sange si din punct de vedere nutritional nu are nici o valoare.

Puteti folosi in deserturi optiuni de indulcitori naturali ce contin, pe langa gustul bun, elemente nutriente si minerale ce ajuta sistemul digestiv. Este posibil ca textura sau gustul deserturilor sa fie schimbate fata de varianta cu zahar traditional, insa pana la urma devine chestiune de obisnuinta si responsabilitate fata de propria sanatate. Dar este si foarte posibil sa agreati mai mult gustul acestor indulcitori naturali.

Siropul de artar

Are un gust minunat, merge de minune cu clatite si nu trebuie folosit mult. In functie de culoare, de data de recoltare a sevei si de gust, siropul de artar este clasificat in trei grade: A, B si C. Daca siropul de grad A are o culoare maronie relativ luminoasa si are o aroma fina, cel de grad C este intunecat la culoare si are un gust puternic aromat. Cel de gradul C este de preferat. Zincul continut este un bun adjuvant al sistemului imunitar.

Mierea de albine, desigur

Bogată în vitamine, mai ales grupa B, şi în minerale. Deşi conţine zaharuri, este de preferat în locul zahărului rafinat si puteti incerca sa o folositi chiar si la prepararea prăjiturilor.

Mierea poate constitui micul dejun care sa ne tina toata ziua departe de dulciuri. Puteti sa incropiti rapid un mic platou cu banane, nuci sau cereale, la care sa adaugati cateva lingurite de miere si putina scortisoara.

In Romania exista destui producatori de miere ecologica.

Zaharul ecologic, nerafinat

Obtinut prin procedee simple bazate pe principiul pastrarii melasei naturale a trestiei de zahar si nu pe extragerea (rafinarea) ei. Aceasta diferenta face ca zaharul din trestie, nerafinat, sa posede o culoare si aroma superioara, naturala si sa contina vitamine si minerale naturale (K, Ca, Mg, P, Na, Fe, S).

Siropul de orez brun

Bun inlocuitor al zaharului atunci cand gatesti. Provine din orez brun prajit mult timp.

Siropul din malt de orz

Ca si indulcitorul precedent, se poate folosi la gatit, insa trebuie stiut ca nu este foarte dulce.

Nectarul de agave

In forma lichida sunt usor de folosit pe post de indulcitori pentru fructe sau cereale. Se pune foarte putin. Nectarul de agave provine dintr-un fel de cactus. Este bun si pentru diabetici fiindca are o pozitie joasa pe scara glicemica. E bogat si in vitaminele B, C, D, E, calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, seleniu si crom. Pe langa aceasta, se poate utiliza mai putin cu un sfert fata de cantitatea pe care o foloseati cu zaharul obisnuit.

Zaharul de curmale

Contine calciu, fier, magneziu, potasiu si cupru, substituind cu succes zaharul brun.

Melasa

Reziduu siropos de culoare bruna, provenit de la extragerea zaharului din sfecla sau din trestie de zahar. Ne aduce tot atatea calorii ca si zaharul, din pacate, dar macar contine si ceva vitamine si minerale.

Sorg-ul

Sirop obtinut din sorg, planta furajera. Ca si gust se aseamana cu melasa, este bogat in minerale, calciu, potasiu si fier si are efect antioxidant.

Pentru pofta de dulce, dar daca nu aveti de gand sa gatiti voi insiva un desert, alegeti urmatoarele optiuni:

Ciocolata neagra

Este benefică şi prin conţinutul mare de flavonoide, substanţe care previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge. Însă şi în acest caz cantitatea consumată contează (maxim 10 g pe zi). Plus ca trebuie atentie la laptele din continutul ciocolatei, caci acesta inhiba actiunea benefica a flavonoidelor.

Fructele proaspete

Sunt cea mai bună alternativă la dulciuri, dar mai putin fructele cunoscute ca foarte dulci: banane, struguri. De asemenea, trebuie stiut ca fructele nu se consuma imediat dupa alte feluri de mancare, ci intre mese.

Precum e usor de constatat, aceste dulciuri si indulcitori naturali au si elemente nutritionale importante pe care zaharul alb nu le contine, ba chiar mai mult, acesta dauneaza sanatatii.

Sursa imaginilor: Flickr, Flickr

Copiii sunt mai sensibili decat adultii si, deci, mai expusi la toxinele din mancare. De aceea este bine sa ii crestem cu hrana pe cat posibil organica si sa ii invatam sa reziste la asaltul de junk food. Sa ne impotrivim perpetuarii obiceiului de a duce copiii la McDonalds.

Studiile de specialitate arata ca un copil obisnuit este expus la de 4 ori mai multe sanse de a fi afectat de pesticide cauzatoare de cancer din hrana fata de un adult. Alegerea alimentatiei in copilarie influenteaza substantial sanatatea viitoare a copilului.

Aerul si apa

Aerul si apa sunt cele mai importante resurse, a caror calitate ar trebui sa fie o prioritate pentru toata omenirea. Infiltrarile de pesticide, erbicide, fertilizatori si alte chimicale solubile in ape este o mare problema. Mai ales daca acestea ajung in apa consumata de populatie (in special nitratii).

Calitatea solului pentru agricultura

Eroziunea solului cauzata de agricultura ce foloseste erbicide etc. este iarasi o problema. Solutia? Agricultura ecologica. Aratul se pare ca nu ar fi benefic si ca agricultura ecologica se face prin plantarea semintelor noi direct in pamantul nearat, avand inca ramasitele organice ale recoltelor precedente; aceste ramasite actioneaza ca un strat protector al solului in fata de umetificarii si eroziunii din cauza vantului, or aratul distruge aceste ramasite benefice.

Sursa: The Future is Organic

Bio-diversitatea

Agricultura practicata pe scara larga planteaza acelasi tip de vegetale an dupa an, ceea ce secatuieste solul de substante nutritive, de unde, logic, rezulta necesitatea de a folosi tot mai multi fertilizatori. Ne putem aminti din copilarie cum bunicii de la tara aveau 2 sau 3 bucati de pamant, pe care le cultivau in mod alternativ: pe bucata X anul acesta porumb, iar pe bucata Y cartofi si fasole, iar anul urmator se inversa totul. Diversitatea de plante atrage diversitate de daunatori, ceea ce atrage, la randu-i, o mai mare diversitate de insecte benefice. Ca si organismul uman: cu cat facem mai multe boli in copilarie, cu atat mai bine, caci organismul invata sa genereze toate tipurile de anticorpi necesari pentru a lupta cu atacatorii. Este doar natural!

Sanatatea lucratorilor

Sa ne gandim si la ce concentratii inalte de otravuri agriculturale sunt expusi lucratorii din fermele conventionale, care fac posibila prezenta hranei pe mesele noastre. Si acestia merita mai mult!

Economisirea energiei

Agricultura ecologica se realizeaza cu mai putin consum de energie. Ingrasamintele naturale nu necesita procesare ca si fertilizatorii chimici. In plus de asta, hrana organica in general parcurge distante mai mici de la ferma la magazin sau la consumator, pentru ca se incurajeaza producatorii locali, deci se economiseste energie in transporturi. In general se economiseste energie si resurse si la ambalare, folosindu-se materiale reciclabile si pungi de hartie.

Hrana ecologica – mai scumpa?

Daca analizam putin, nu este mare filosofie ca produsele organice sunt mai scumpe. Produsele fermelor obisnuite sunt mai ieftine pentru ca la realizarea lor au contribuit metode ieftine, plus o plata adesea nejusta a lucratorilor, ca sa nu mai amintesc de expunerea acestora la inhalarea de chimicale nocive; agricultura obisnuita, “pe banda”, foloseste organisme modificate genetic, pesticide, erbicide, antibiotice, hormoni pentru culturi si pentru animale. Si chiar daca platim mai putin pe acest fel de produse, vom plati poate mai mult pe analize, spitalizari, daune provocate mediului, etc.

Gustul mai bun al hranei organice

Mancarea organica are gust mai bun, desi e o afirmatie mai degraba subiectiva. Cred ca nu spun o noutate, cel putin pentru cei ce va amintiti gustul rosiilor de la bunica din gradina, nestropite cu nimic, comparativ cu cel al rosiilor din supermarketuri sau chiar din piete. Studiile insa arata ca hrana ecologica este mai bogata in vitamine decat cea rezultata din agricultura “pe banda”. Aditional, ea are rol benefic in probleme ca obezitatea, bolile cardiace si riscul de cancer, datorita cantitatilor mai mari de antioxidanti continute.

Sursa imaginii: Flickr