Ingrijirea organica, modul de viata bio, green, eco sau cum mai vrem sa il numim, sunt tot mai la moda. Din pacate, nu ar trebui sa fie o moda, o tot spun, ci o grija fireasca fata de sanatatea si tineretea noastra – cum ar trebui sa fie si preocuparea fata de alimentatie.
Am sesizat la cei interesati si care si-au facut un obicei din a se ingriji in mod organic (si foarte bine au facut!) de a nu mai distinge intre mit si realitate. Mai jos urmeaza sa enumar cateva din miturile care mi se par cele mai relevante, in ceea ce priveste cosmeticele organice.
Nu neaparat. Mai ales “natural” nu e un termen de incredere, iar din moment ce producatorii nu au nici o responsabilitate impusa legal vizavi de termenul “natural”, nu se sfiesc sa il adauge pe produse complet sintetice. Pentru a fi siguri ca un produs este natural sau organic, trebuie invatat cum sa citim eticheta.
Degeaba un produs contine un ingredient sau doua provenite din culturi ecologice, daca restul compozitiei e facuta din aditivi chimici. Este o metoda a marilor branduri de a “prinde” un loc pe podium in piata noului curent green ce incepe sa prinda glas in intreaga lume.
Exista multe tipuri de certificare, unele avand cerinte foarte laxe, certificarea obtinandu-se relativ usor, altele mai exigente, certificand ca organice foarte putine produse. Cateva din aceste organisme sunt Soil Association din UK, Ecocert din Franta, BDIH din Germania, OFC din Australia, USDA din SUA etc. Citeste mai departe »
Daca ai trecut deja la produse de ingrijire bio, sigur ai invatat sa te uiti pe etichete si ai vazut, pe produsele europene, siglele unor organisme de certificare organica – Soil Association, Ecocert, BDIH. Probabil te-ai intrebat care dintre cele 3 categorii de certificari iti ofera certitudinea ca ai cumparat un produs cu adevarat organic, natural?
Ecocert are 2 categorii de certificari, ECO si BIO, cea din urma fiind mai exigenta.
Desi cosmeticele aprobate de Ecocert sunt intr-o buna proportie naturale, totusi se mai strecoara pe ici, pe colo, cate o petrochimicala. Mai mult, unele voci chiar acuza Ecocert pentru ca induce in eroare consumatorii referitor la standardele organice.
BDIH realizeaza, intr-adevar, o certificare stricta, insa certifica produsele cosmetice ca si naturale, nu ca si organice (chiar numele instituiei este BDIH Certified Natural Cosmetics).
Aceasta insa nu inseamna ca produsele certificate de BDIH nu contin ingrediente certificate organic, ci doar ca totalul acestor ingrediente certificate organic poate sa nu fie de minim 95% intr-un produs. Citeste mai departe »
Adesea vedem pe unele produse scris mare că ar conţine ingrediente “naturale” sau “organice”.
Între exemplele de astfel de ingrediente din cosmetice, să luăm ca exemplificare lanolina (lanolin), care este produsă din grăsimea lânii (ceara ce acoperă lâna naturală a oilor). Ea este folosită în multe tipuri de cosmetice, fiind de obicei trâmbiţat că este naturală, pură. Ceea ce însă nu ni se spune este că oile respective au fost probabil supuse tratamentelor cu pesticide împotriva păduchilor. Aşa că, dacă lanolina nu este purificată, urme din acele pesticide rămân în ea şi se absorb uşor în pielea noastră. Pe etichetele produselor trebuie să scrie că lanolina este purificată (purified lanolin). Numai oile din fermele organice pot oferi lanolină curată.
Adevărul este că nu există nici un fel de autoritate care să reglementeze aceste două concepte, de “natural” şi de “organic”.