Principii de baza pentru crearea si pastrarea unui parfum din ulei

Principiul este adaugarea catorva picaturi din diverse uleiuri esentiale intr-un ulei de baza. Uleiurile purtatoare recomandate sunt cel de jojoba sau cel de macadamia, pentru ca sunt neunsuroase si cu arome neutre. Mai puteti folosi cu succes uleiul de macese, de primula sau cel de susan.

Atentie: chiar daca nu vor fi chimicale de sinteza si conservanti cancerigeni in parfumurile acestea, totusi unele uleiuri esentiale pot cauza alergii anumitor persoane. Uleiurile esentiale nu sunt recomandate sub nici o forma femeilor insarcinate. Prin urmare, pentru pielea sensibila, dar care doreste parfumare, sunt recomandate apele florale, obtinute tot in procesul de distilare a plantelor, ca si uleiurile esentiale, insa care sunt mult mai putin concentrate.

Parfumul obtinut se pastreaza intr-un recipient mic de sticla, intr-un loc intunecos. De ce recipient de sticla? Pentru ca cele din plastic emana anumite chimicale care vin in contact cu produsul de dinauntru, ceea ce va afecta aroma “creatiei”. Eu folosesc recipientul de la parfumul de puls Mayam, care are exact 10 ml si deci este bun si pentru “masurarea” aproximativa a ingredientelor.

Note de baza, note de mijloc si note de varf intr-un parfum

Ce mai trebuie avut in vedere la crearea unui parfum sunt diversele note:

• Note de baza: cedru, scortisoara, patchouli, santal, vanilie. Acestea dau mirosul ce persista in timp.
• Note de mijloc: cuisoare, geraniu, lemongrass, neroli, ylang ylang. Acestea dau nota specifica a intregului de arome.
• Note de varf: bergamot, lavanda, portocala, mandarina, lamaie, lime, trandafir, iasomie, verbina, pin, chiparos. Acestea se resimt cel mai puternic la aplicarea pe piele.

Retete de parfumuri din ulei

Iata cateva retete:

Floral, delicat
10 ml ulei jojoba/macadamia/macese/primula/susan
2 picaturi Lavanda
2 picaturi Lime
2 picaturi Palmarosa
1 picatura Trandafir
3 picaturi Santal
2 picaturi Ylang Ylang

Cald, incitant
10 ml ulei jojoba/macadamia/macese/primula/susan
1 picatura Rose Geranium
3 picaturi Ghimbir
2 picaturi Coriandru
2 picaturi Lime
3 picaturi Melissa (Roinita)
3 picaturi Patchouli

Dulce, delicat
10 ml ulei jojoba/macadamia/macese/primula/susan
2 picaturi Grapefruit
1 picatura Miere
3 picaturi Iasomie
3 picaturi Lavanda
2 picaturi Santal

Retete adaptate dupa Blogul Saffron Rouge.

O reteta a Madalinei:
Pentru un parfum afrodiziac, puteti folosi o combinatie de 4 picaturi ulei de santal, 4 picaturi ulei de trandafir si 3 picaturi ulei de ylang ylang, diluate intr-un ulei purtator.

Sursa imaginii: Flickr

Acest articol doreste sa cheme la o atitudine in viata de zi cu zi: sa incercam sa nu mai folosim deloc plastic. Sau mult mai putin decat o facem in prezent, dat fiind ca eliminarea completa a plasticului nu este chiar atat de simpla. Insa putem sa il inlocuim complet in anumite domenii, si nu doar pentru a limita poluarea planetei, cat si pentru sanatatea noastra.

Ideea de baza pentru a ne calauzi este sa nu cumparam si sa nu pastram hrana in ambalaj/recipient de plastic. Aceasta deoarece chimicalele cu care este facut/tratat un ambalaj de plastic pot, in anumite conditii, sa se infiltreze in mancare, fiind suspectate a fi vinovate de dereglari hormonale sau risc de cancer. Fara a intra in panica, studiile foarte clare si incontestabile in acest sens au fost facute pe bieti soareci, nu pe oameni, insa chiar daca noi, adultii, suntem “dresati” treptat spre o viata plina de toxine si chimicale, organismele copiilor mici nu sunt pregatite sa treaca direct din uter la acest stil de viata extrem de nociv. Astfel ca, macar in viata lor, plasticul nu trebuie sa existe (aici ar trebui vorbit si despre eliminarea Pampers-ului si alegerea de scutece textile). Si chiar daca oamenii de stiinta vor da peste ani verdictul ca plasticul este sigur pentru oameni, tot aveti constiinta impacata ca, prin eliminarea folosirii lui, ati contribuit enorm la o planeta mai curata, dat fiind ca plasticul este atat de greu biodegradabil (exceptand unele tipuri, obtinute prin tehnologii moderne).

Despre BPA (Bisphenol A)

Nou-nascutii sunt extrem de expusi contaminarii cu bisphenol A (prescurtat BPA), un estrogen sintetic prezent in multe obiecte din plastic (iata aici detalii), cum sunt: biberoanele din plastic, tuburile de plastic din spitale, catetere, masti respiratorii, etc. BPA perturba funtionarea sistemului endocrin, diminueaza capacitatile mentale si activitatea neurologica. In studiile pe animale a cauzat cancer, infertilitate, obezitate si pubertate precoce. Oamenii de stiinta sunt ingrijorati de rolul BPA in aparitia cancerului de san, deoarece BPA reprezinta o forma sintetica de estrogen, care potenteaza cancerul mamar. Intr-un studiu din 2008 condus de U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), a fost testata urina a 41 copii nascuti prematur si s-a descoperit ca acestia aveau o concentratie de BPA in urina de 8 ori mai mare decat cea medie (la restul populatiei). Pe langa BPA, cercetatorii au descoperit si niveluri crescute de parabeni si alti conservanti, ftalati etc. proveniti din produse farmaceutice si cosmetice pentru bebelusi; aceste substante, ca si BPA, sunt cunoscuti perturbatori ai hormonilor. Totusi, cea mai periculoasa modalitate de contaminare cu BPA sunt tuburile si sondele folosite pe scara larga in spitale, care transporta BPA direct in sange.

Studiile nu au relevat probleme evidente de sanatate suferite de copiii expusi la niveluri mari de BPA, insa oamenii de stiinta avertizeaza ca bebelusii sunt expusi la niveluri mai crescute de substante toxice decat restul populatiei, in momentul critic in dezvoltarea lor. Expunerile petrecute la inceputul vietii (indeosebi la copiii nascuti prematur, care nici nu sunt dezvoltati suficient) prezinta riscuri pentru consecinte nefaste in sanatatea lor pe parcursul intregii vieti. Un alt studiu efectuat de cercetatori canadieni tot in 2008 a relevat ca un nou-nascut expus la o cantitate de BPA prezinta in sange de 11 ori mai multa cantitate din aceasta chimicala comparativ cu un adult expus la fel. Motivul: organismul slab al copiilor nu este atat de capabil sa elimine chimicalele si sa se detoxifice, astfel ca BPA ramane mai mult timp in sange. Pana sa ajunga la 3 luni, bebelusii mai elimina insa din toxicitate, ajungand sa aiba doar un nivel dublu fata de adultii cu acelasi tip de expunere. Totusi, este periculoasa expunerea la BPA prin hrana din recipiente de plastic si biberoane.

BPA se foloseste si in plombele dentare, deci intrebati-va dentistul ce contin plombele pe care doreste sa vi le aplice. Exista si fara BPA, cel putin asa reiese din sursele de informare de pe internet.

Tipurile de plastic care trebuie evitate

Trebuie evitate urmatoarele tipuri de plastic:

plasticul de tip PVC (tip 3); PVC contine ftalati, care interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Mai mult, in procesul de productie, dar si in contact cu surse de caldura, PVC emite dioxina, un cunoscut cancerigen. In mod normal, cele mai multe firme producatoare de recipiente de mancare din PVC s-au reorientat spre plasticul nr. 4 sau 5 (eu am intalnit mai des nr. 5), insa atentie la produsele foarte ieftine! Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea mai recenta, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina. PVC se mai gaseste in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei vegetal (alegeti tipul 1 – PET sau PETE), ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi, catetere, pungi pentru sange, masti de oxigen etc.

plasticul de tip polistiren, prescurtat PS (tip 6); acesta se intalneste mai ales la tavitele de carne din supermarket, boluri si tacamuri opace de unica folosinta de la fast-food sau supermarket. Deja suna familiar, nu?

plasticul de tip policarbonat, prescurtat PC (tip 7); BPA se foloseste in fabricarea policarbonatului, pe care il gasiti la unele farfurii, cani, dar si biberoane si tetine (cele transparente!) Incalzirea sau, mai rau, fierberea recipientelor marcate cu cifra 7 pe dos este extrem de nociva, favorizand scurgerea BPA in hrana din recipient. De aceea este preferabil, chiar cu riscul spargerilor, sa folosim biberoane de sticla si cani, boluri sau farfurii de ceramica. Policarbonatul se foloseste si in captusirea conservelor din metal pentru alimente si poate contamina continutul, mai ales in cazul mancarurilor acide (sosuri de tomate, de exemplu). De aceea, daca achizitionati hrana conservata, uitati-va dupa borcane din sticla. Policarbonatul se mai gaseste in aparatele de cafea, blendere (din pacate), ochelari, laptop-uri, electronice, CD-uri, DVD-uri, plombe dentare, textile, tacamuri de unica folosinta transparente, bidoane de apa de la firmele ce aprovizioneaza firmele cu apa potabila etc.

Tipuri de plastic inofensiv (relativ)

PETE sau PET (tip 1) – binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice (de exemplu cele marca Mayam) etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Am aflat asta in tentativa mea de a renunta la apa imbuteliata si a ma aproviziona de la un izvor din apropiere, dar se pare ca nu voi mai folosi sticle de plastic, ci din inox… asta daca voi gasi. Refolosirea duce la scurgerea de chimicale inauntrul sticlei, din pacate.

HDPE sau polietilena de mare densitate (tip 2) – nu l-am prea intalnit in viata de zi cu zi, insa va pot spune ca este cel folosit la canistrele de lapte din filmele americane.

LDPE sau polietilena de mica densitate (tip 4) – l-am intalnit la ambalajele unor cosmetice, cum sunt cele ambalate in recipient de tip tub (pasta de dinti, demachiante, creme).

PP sau polipropilena (tip 5) – folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Cateva reguli pentru a minimiza/elimina nocivitatea plasticului

In ce conditii se scurg in hrana si bautura chimicalele din recipientele de plastic (pungi, folii, caserole, cutii, sticle etc.)? Caldura mare, detergenti puternici, folosire repetata.

Asadar:

• Cititi eticheta de pe ambalaj, nu doar cu referire la ingredientele continutului, ci si cu privire la tipul de plastic folosit la ambalare. Personal, evit sa cumpar orice aliment pe ambalajul caruia nu scrie din ce tip de plastic este. In mod normal, tipul de plastic este reprezentat printr-un numar aflat in interiorul unui triunghi. Evitati plasticul de tip 3, 6 si 7, precum si producatorii care tin ascuns materialul folosit.
• Nu lasati la soare sau in congelator lichidele imbuteliate in plastic. Temperaturile extreme duc la eliminarea de dioxina in lichidul continut. Nu consumati apa sau sucul din sticlele “uitate” desfacute mai mult timp.
• Nu incalziti in microunde mancarea ce se afla in recipiente de plastic.
• Transferati mancarea cumparata in ambalaj din plastic in pungi de hartie, recipiente de ceramica sau sticla pentru pastrare. Daca ati cumparat, de exemplu, branza ambalata in plastic, acasa transferati-o intr-un recipient ceramic, indepartand marginile care au fost in contact cu ambalajul.
• Nu spalati la masina de spalat vase recipientele din plastic; folositi spalarea manuala cu apa calduta si detergent delicat.
• Cumparati in vrac, ca sa evitati excesul de ambalare in plastic si ca sa economisiti bani.
• Cand cumparati hrana conservata, alegeti-o pe cea la borcan, nu la conserva de metal.
• Evitati bauturile la doze de aluminiu – in majoritatea bauturilor la doza testate recent in Canada s-au gasit concentratii de BPA, mai ales in bauturile energizante.
• Nu folositi de prea multe ori recipiente din plastic. La orice semn de degradare, crapare, invechire – aruncati-le (in tomberoane speciale pentru reciclare).
• Hraniti bebelusii din recipiente de portelan, ceramica sau sticla… este adevarat, se sparg usor; o alta solutie pentru “varsta aruncarilor pe jos” ar fi inoxul.
• Ca sa evitati ftalatii, plumbul si BPA din jucariile de plastic, incercati sa cumparati jucarii din materiale textile, carton sau lemn.
• La restaurant sau terasa, cereti expres sa nu vi se aduca pai impreuna cu bautura comandata.

Unele dintre aceste reguli sunt greu de aplicat, insa nu imposibil.

In final… o dilema personala: cum poate fi pastrat laptele de mama (sau legumele, carnea etc.) in congelator altfel decat in pungute de plastic?

Surse: Lifeless Plastic, Washington Post, Care2, Eco Child's Play.

Sursele imaginilor: 1, 2.

Ftalatii sunt esteri ai acidului ftalic, folositi in principal in plastic, pentru a-l face mai flexibil (mai ales PVC-ul).

Unde se gasesc ftalatii?

Ftalatii sunt in invelisul enteric al medicamentelor, in geluri, lubrifianti, in adezivi si cleiuri, detergenti, vopsele, jucarii, parfumuri, lacuri de unghii, produse de hair styiling, tonere, lotiuni pentru bebelusi, geluri de baie pentru bebelusi, servetele umede pentru bebelusi, textile, jucarii sexuale gelatinoase etc. etc. Sincer, de cand cunosc aceste informatii, ma doare sa vad cati parinti cumpara jucarii de plastic, pe care copilasii le rontaie intruna…

Cei mai intrebuintati ftalati sunt di-2-ethyl hexyl phthalate (DEHP), diisodecyl phthalate (DIDP), diisononyl phthalate (DINP), di (n-butyl) phthalate (DBP), monobutyl phthalate (MBP) si benzylbutylphthalate (BBzP). DEHP este agentul folosit in mod dominant in PVC, datorita costului extrem de mic. Ftalatii cu R mic sau grupuri R’ sunt folositi ca solventi, in parfumuri si pesticide… Numai pe mine ma deranjeaza asocierile vopsele – lacuri de unghii, cleiuri – geluri de baie pentru bebelusi sau pesticide – parfumuri?

Efectele ftalatilor asupra sanatatii

Ftalatii au fost exclusi din multe produse in SUA si UE, din cauza efectelor lor nocive asupra sanatatii.

Pe scurt, aceste chimicale sunt perturbatori hormonali, ce induc risc crescut de cancer mamar si alte boli legate de dereglarile hormonale. Ftalatii sunt legati si de toxicitate la ficat, defecte de nastere, alergii, astm si anormalitati ale organelor genitale la bebelusii de sex masculin.

Bebelusii sunt mai expusi efectelor ftalatilor, datorita sensibilitatii organismului lor. Produsele conventionale pentru bebelusi contin ftalati, chiar si cele “de marca”, fie ca e vorba de pudra, servetele umede sau lotiuni pentru bebelusi. Despre acest subiect s-au scris atatea articole, incat mi se pare incredibil ca majoritatea parintilor inca mai folosesc Johnson & Johnson, Chicco sau Klorane. Cu atat mai mult cu cat exista optiuni de produse organice pentru bebelusi, cum sunt Essential Care, Lavera, Weleda, Mayam etc.

Nici gravidele nu trebuie sa foloseasca produsele de ingrijire conventionale, intrucat chiar si marcile cele scumpe au in compozitie ftalati. Substantele chimice absorbite de mama prin piele se depoziteaza in tesuturi si afecteaza fatul. Mai ales daca acesta este de sex masculin… Si pentru viitoarele mamici exista optiuni de cosmetice organice, bio.
Si la tinerii adolescenti s-au observat unele directii de dezvoltare specifice, datorate uzului de cosmetice cu ftalati: dezvoltare prematura a bustului la fetite si, in general, o pubertate precoce.

Cu privire la astm, acesta poate fi generat de ftalati mai ales asupra copiilor, intrucat sistemul lor fizic este mai receptiv la orice influenta din mediul in care se dezvolta. Ftalatii migreaza din plasticuri de tip PVC in aer, putand fi inhalalti. Totusi, acest aspect nu a fost inca suficient de argumentat.

Statutul legal al ftalatilor

In UE a fost interzis uzul anumitor tipuri de ftalati in jucariile pentru copii: DEHP, BBP si DBP sunt interzisi la toate jucariile, iar DINP, DIDP si DNOP sunt interzisi doar la jucariile ce pot fi introduse de copii in gura. Cantitatea de ftalati intrebuintata in jucarii nu poate fi oricum mai mare de 0.1% din masa partii de plastic a produsului. Alte restrictii nu exista deocamdata. Tari precum Japonia, Argentina si Mexic au restrictii referitoare la ftalati in jucarii. Si unele state din SUA au interzis de asemenea unii ftalati din jucarii.

Cum recunoastem ftalatii pe etichete?

Cel mai ingrijorator lucru este ca adesea, ftalatii nu sunt listati pe produse. Ceea ce face riscul de expunere la actiunea lor mai mare chiar si pentru persoanele cele mai diligente. Mai ales cu privire la parfumuri, listarea lor nu este obligatorie pentru producatori, intrucat ei sunt deja inglobati in parfumul sintetic. In produse din plastic tip PVC, iarasi nu este obligatorie prin lege listarea continutului de ftalati, deci cel mai sigur este evitarea acestui tip de plastic din toate obiectele pe care le cumparam.

Sursa: Wikipedia.

Nota: prezenta ingredientelor discutabile in produsele de ingrijire nu echivaleaza automat cu periculozitatea acestora. Ingredientele luate in discutie sunt controversate, insa nu dovedite cu absoluta siguranta ca fiind toxice sau cancerigene. Alegerea de a folosi produse naturale tine de nivelul de calitate pe care noi il pretindem si de respectul pe care il primim ca si consumatori din partea producatorilor.

Acest triunghi (the Mobius Loop) inseamna ca recipientul pe care este inscriptionat este reciclabil. Uneori vedem un procent mentionat in interiorul acestui triunghi. Acesta arata cantitatea de material reciclat folosit in fabricarea respectivului recipient (daca nu apare nici un procent, acel ambalaj nu provine din plastic reciclat, ci doar reciclabil in viitor).

Sfera cu cele doua (atat de interconectate) sageti (the Green Dot) este un simbol ceva mai ambiguu. Un fel de “si noi, dar nu prea…” sau “hai ca merge si asa…”. Adica nu stim cat este de reciclabil in sine plasticul respectiv, ci doar ca producatorul produsului ambalat astfel face eforturi pentru a contribui la reciclare. Nimic clar, deci.

Diversele tipuri de plastic sunt recognoscibile dupa numarul prezent inauntrul unui triunghi tot din sageti, dar mai subtiri decat in primul simbol prezentat. Asta nu inseamna ca plasticul respectiv poate fi reciclat in mod cert, ci doar aflam exact ce tip de plastic a fost folosit. Si, desigur, pentru ca nu toti producatorii vor sa ne informeze ce si cum fac, nu pe toate ambalajele/recipientele/cutiile de plastic vom gasi precizat tipul de plastic. Deci, acestia merita evitati, daca si ei evita sa ne informeze.

Pentru a vedea ce inseamna fiecare simbol si cat de sanatos este sa cumparam/punem mancare sau lichide in fiecare tip de plastic, vedeti acest articol. Pe scurt, in ordine crescatoare a numarului, avem asa: traditionalul PET, polietilena de mare densitate, PVC, polietilena de mica densitate, polipropilena, polistirenul si policarbonatul. In general, orice faceti, evitati 3, 6 si 7, adica PVC, polistiren si policarbonat, mai ales cand e vorba de recipiente pentru hrana sau de biberoane.

Simbolul alu inseamna ca respectivul recipient este din aluminiu, este flexibil, usor de strans (cum e tubul de la pasta de dinti, de exemplu). Pentru a putea fi reciclat, acest recipient trebuie spalat.

Legat de spalarea plasticului inainte de aruncare, trebuie sa spun ca practic acest obicei de curand, mai ales dupa ce am vazut la o familie din Germania ca procedeaza astfel. In principal, clatesc cutiile de iaurt inainte de a le arunca la cosul de gunoi special pentru plastic pe care il tin in bucatarie. Desigur, in Germania colectarea deseurilor se face atent si corect si speram sa se ajunga si la noi cat mai curand la o astfel de mentalitate.

Nu stiu cat de mult se respecta la noi colectarea diferentiata a deseurilor. Pot spune ca in Timisoara, in unele zone (inclusiv cea unde locuiesc), hartia, plasticul si aluminiul se strang – laolalta – in pubele separate de deseurile organice. Nu am insa cum sa verific daca la destinatie aceste deseuri iau un drum diferit de cele menajere. Am contactat Agentia Regionala de Protectie a Mediului si am primit vreo 3 adrese, cu numar de inregistrare fiecare si raspunsuri lungi, cum ca ei nu detin informatii clare despre cum se colecteaza/recicleaza efectiv si mi s-a mentionat posibilitatea de a apela la “Marea Debarasare” intr-o perioada in care ea era suspendata (intrebarile mele si raspunsurile lor au fost candva prin februarie). Se pare ca informatii despre finalitatea actiunilor de colectare detine numai Garda de Mediu, pe care urmeaza sa ii contactez.

Acest simbol reprezinta otelul care poate fi reciclat, ceea ce economiseste resurse importante.

Semnul in speta este intalnit indeosebi pe conserve, deci a se urmari atunci cand facem cumparaturi la supermarket.

Nu in ultimul rand, iata simbolul intalnit pe sticla care poate fi reciclata.

Aici mentionez ca inca astept sa apara in Timisoara pubele specializate pentru colectarea sticlei si in zona mea. Nu am pretentia sa fie la cativa metri de mine, sunt dispusa la o deplasare, dar singura pe care am remarcat-o este in complexul studentesc, care este la distanta de o ora de mers pe jos fata de unde locuiesc… Asa ca sticlele si borcanele stranse in ultimele luni stau frumos, spalate desigur, intr-un sac ce asteapta sa fie dus la o pubela speciala pentru sticla.

Daca am omis ceva, astept sugestiile si comentariile voastre.

Majoritatea produselor pe care le aducem in casa, fie ele alimentare, de infrumusetare sau chiar jucarii pentru copii, au ambalaje din plastic. Unele tipuri de plasticuri contin o substanta chimica numita Bisphenol A (prescurtat BPA), ce contamineaza continutul. BPA este intalnita in multe produse din plastic (mai ales biberoane si tetine!), precum si in garniturile unor conserve de metal. Desi este mai credibil ca, la expuneri mici, copiii nu vor pati nimic, multi pediatri recomanda parintilor sa fie precauti. Cele mai supuse contaminarii cu BPA sunt lichidele din recipientele de plastic facute din BPA sau din plasticuri ce contin ftalati (am scris in articolul “A folosi sau a nu folosi cosmetice in timpul sarcinii” cum sunt listati ftalatii, DACA sunt listati.

Cateva metode de evitare a contaminarii cu BPA la copiii mici (caci ei sunt cei mai expusi) ar fi:

• alaptarea la san practicata exclusiv pentru minim 4-6 luni; daca este posibil, alaptarea la san ar trebui practicata in continuare in tot primul an de viata al copilului, alaturi de hrana complementara;
• evitarea sticlelor si farfuriilor, bolurilor de plastic transparente (sunt sigure cele mate, opace, din polyethylene (#2 sau HDPE; #4 sau LDPE) sau polypropylene (PP sau #5), caci nu contin BPA). Cat despre PET (#1), Wikipedia il asociaza plasticurilor ce nu contin BPA;
• evitarea plasticurilor ce au imprimate pe dosul cutiei simbolurile: #3 (PVC – polyvinyl chloride), #6 (PS – polystyrene) si mai ales #7 (PC – polycarbonate);
• adoptati recipientele de sticla ca o alternativa, insa cu precautii vizavi de riscurile de accidentare in caz de spargere;
• nu fierbeti sticlele si recipientele din polycarbonate (#7) si nici nu le incalziti in cuptorul cu microunde;
• nu spalati recipientele din polycarbonate (#7) in masina de spalat vase.

Sursa: Dr.Greene

Prin urmare, nu e imposibil… La finalul acestui articol gasiti cum apar mentionate, pe dosul produselor, materialele plastice folosite.

Plasticul si dioxina – atentie la fierberea sau introducerea plasticului in microunde!

Desi stiam cu totii ca doar metalul trebuie ferit de microunde, tot mai multe studii arata ca recipientele din plastic ce vin in contact cu caldura emit dioxina, substanta care patrunde mai ales in grasimea din mancare. Asadar, a nu se incalzi nimic in plastic!

Dioxina este prezenta in cantitati mici intr-o gama larga de produse si materiale folosite de noi in viata de zi cu zi: toate plasticurile, obiectele din rasina, inalbitorii; de asemenea, dioxina este prezenta si in tampoanele non-organice si in scutecele de unica folosinta, precum si in foarte multe ambalaje ale alimentelor. Riscurile cauzate sanatatii umane de catre dioxina sunt inca dezbatute, dar din moment ce exista puternice semne de intrebare, cred ca este bine sa evitam macar o parte din aceste expuneri la dioxina. Cuptorul cu microunde nu este cu adevarat necesar, daca avem aragaz, nu? Iar in privinta igienei feminine, deja sunt si la noi produse din bumbac organic, fara clor, plastic sau dioxina (Natracare); despre acest ultim subiect, atat de important pentru noi, vom vorbi insa mai detaliat intr-un articol viitor.

Vezi si articolul: “Pentru parinti: Atentie la chimicalele din mediul in care traim”

Sursa imaginii: Flickr

Cum apar mentionate pe produse tipurile de plastic:

In SUA site-urile de specialitate si medicii avertizeaza ca majoritatea produselor pe care le cumparam si folosim acasa nu sunt evaluate si declarate sigure de catre entitati specializate in asa ceva. De mentionat ar fi zugraveala de pe pereti, covoarele, jucariile… nici cu gandul nu gandesti ce chimicale toxice pot contine multe din aceste obiecte.

Este adevarat ca medicina a evoluat extraordinar de mult in ultima jumatate de secol. Insa, daca ne uitam la sanatatea copiilor, exista multe boli ce s-au inrautatit in aceeasi perioada de timp: astmul, autismul, diabetul, hipertensiunea, alergiile, obezitatea, ADHD (deficitul de atentie), defectele genitale si chiar cancerul la copii. Candva, acestea erau boli rare. Acum tot mai multi copii le fac. Interactiunile cu mediul poluat, mancarea nesanatoasa si chimicalele ce se gasesc in toate produsele contribuie la inrautatirea acestor boli, in pofida evolutiei medicinei. Daca sistemul in care traim evolueaza, atunci de ce ne imbolnavim mult mai des si grav decat cei din trecut? Imi dau seama ca am auzit de extrem de multe cazuri de cancer la cunoscuti sau cunoscutii cunoscutilor in ultimii ani… Medicina nici nu ar fi nevoita sa evolueze daca am duce o viata sanatoasa!

Sa nu uitam ca, spre deosebire de adulti, copiii sunt mult mai sensibili si mai expusi cancerului. Verificati deci, pe cat posibil, ce contin obiectele pe care le aduceti in camin, de la jucarii pana la produsele de curatenie in gospodarie si cele de igiena personala.

Cateva sfaturi pentru parinti (si nu numai):

1. Evitarea plasticului toxic – BPA sau bisphenol A: este un ingredient toxic prezent in multe recipiente de plastic, cum ar fi biberoanele si sticlele de apa

• incercati sa folositi farfurii, biberoane si pahare de sticla, nu de plastic, pentru bebelusi si copii;
• in locul jucariilor din plastic, indreptati-va atentia spre cele din material textil, lemn sau carton;
• pentru depozitarea mancarurilor si bauturilor, evitati recipientele din plastic;
• daca trebuie neaparat sa folositi cuptorul cu microunde, nu incalziti mancarea in recipiente de plastic;
• reduceti cumpararea mancarurilor conservate;
• daca folositi obiecte de plastic in bucatarie, macar innoiti-le – plasticul vechi si degradat emana substante nocive in hrana cu care vine in contact.

2. Evitarea ingredientelor nocive din produsele pentru bebelusi si copii

• evitati pasta de dinti cu fluoride pentru copiii cu varsta sub 5 ani
• evitati boric acid si sodium borate din cremele pentru iritatiile de la scutec
• evitati methyl/ethyl/butyl/propyl parabenii si 2-bromo-2-nitropropane-1,3-diol din servetelele umede pentru bebelusi
• pe cat posibil, nu va lasati oja de unghii, rujul sau parfumul la indemana fetitelor cel putin pana dupa 10 ani.

3. Evitarea chimicalelor puternice din gospodarie

Pentru curatenie, incercati produse mai blande sau solutii naturale in locul celor foarte tari, care pot cauza alergii sau astm.

Sursa imaginii 1: Flickr