Acest articol doreste sa cheme la o atitudine in viata de zi cu zi: sa incercam sa nu mai folosim deloc plastic. Sau mult mai putin decat o facem in prezent, dat fiind ca eliminarea completa a plasticului nu este chiar atat de simpla. Insa putem sa il inlocuim complet in anumite domenii, si nu doar pentru a limita poluarea planetei, cat si pentru sanatatea noastra.

Ideea de baza pentru a ne calauzi este sa nu cumparam si sa nu pastram hrana in ambalaj/recipient de plastic. Aceasta deoarece chimicalele cu care este facut/tratat un ambalaj de plastic pot, in anumite conditii, sa se infiltreze in mancare, fiind suspectate a fi vinovate de dereglari hormonale sau risc de cancer. Fara a intra in panica, studiile foarte clare si incontestabile in acest sens au fost facute pe bieti soareci, nu pe oameni, insa chiar daca noi, adultii, suntem “dresati” treptat spre o viata plina de toxine si chimicale, organismele copiilor mici nu sunt pregatite sa treaca direct din uter la acest stil de viata extrem de nociv. Astfel ca, macar in viata lor, plasticul nu trebuie sa existe (aici ar trebui vorbit si despre eliminarea Pampers-ului si alegerea de scutece textile). Si chiar daca oamenii de stiinta vor da peste ani verdictul ca plasticul este sigur pentru oameni, tot aveti constiinta impacata ca, prin eliminarea folosirii lui, ati contribuit enorm la o planeta mai curata, dat fiind ca plasticul este atat de greu biodegradabil (exceptand unele tipuri, obtinute prin tehnologii moderne).

Despre BPA (Bisphenol A)

Nou-nascutii sunt extrem de expusi contaminarii cu bisphenol A (prescurtat BPA), un estrogen sintetic prezent in multe obiecte din plastic (iata aici detalii), cum sunt: biberoanele din plastic, tuburile de plastic din spitale, catetere, masti respiratorii, etc. BPA perturba funtionarea sistemului endocrin, diminueaza capacitatile mentale si activitatea neurologica. In studiile pe animale a cauzat cancer, infertilitate, obezitate si pubertate precoce. Oamenii de stiinta sunt ingrijorati de rolul BPA in aparitia cancerului de san, deoarece BPA reprezinta o forma sintetica de estrogen, care potenteaza cancerul mamar. Intr-un studiu din 2008 condus de U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), a fost testata urina a 41 copii nascuti prematur si s-a descoperit ca acestia aveau o concentratie de BPA in urina de 8 ori mai mare decat cea medie (la restul populatiei). Pe langa BPA, cercetatorii au descoperit si niveluri crescute de parabeni si alti conservanti, ftalati etc. proveniti din produse farmaceutice si cosmetice pentru bebelusi; aceste substante, ca si BPA, sunt cunoscuti perturbatori ai hormonilor. Totusi, cea mai periculoasa modalitate de contaminare cu BPA sunt tuburile si sondele folosite pe scara larga in spitale, care transporta BPA direct in sange.

Studiile nu au relevat probleme evidente de sanatate suferite de copiii expusi la niveluri mari de BPA, insa oamenii de stiinta avertizeaza ca bebelusii sunt expusi la niveluri mai crescute de substante toxice decat restul populatiei, in momentul critic in dezvoltarea lor. Expunerile petrecute la inceputul vietii (indeosebi la copiii nascuti prematur, care nici nu sunt dezvoltati suficient) prezinta riscuri pentru consecinte nefaste in sanatatea lor pe parcursul intregii vieti. Un alt studiu efectuat de cercetatori canadieni tot in 2008 a relevat ca un nou-nascut expus la o cantitate de BPA prezinta in sange de 11 ori mai multa cantitate din aceasta chimicala comparativ cu un adult expus la fel. Motivul: organismul slab al copiilor nu este atat de capabil sa elimine chimicalele si sa se detoxifice, astfel ca BPA ramane mai mult timp in sange. Pana sa ajunga la 3 luni, bebelusii mai elimina insa din toxicitate, ajungand sa aiba doar un nivel dublu fata de adultii cu acelasi tip de expunere. Totusi, este periculoasa expunerea la BPA prin hrana din recipiente de plastic si biberoane.

BPA se foloseste si in plombele dentare, deci intrebati-va dentistul ce contin plombele pe care doreste sa vi le aplice. Exista si fara BPA, cel putin asa reiese din sursele de informare de pe internet.

Tipurile de plastic care trebuie evitate

Trebuie evitate urmatoarele tipuri de plastic:

plasticul de tip PVC (tip 3); PVC contine ftalati, care interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Mai mult, in procesul de productie, dar si in contact cu surse de caldura, PVC emite dioxina, un cunoscut cancerigen. In mod normal, cele mai multe firme producatoare de recipiente de mancare din PVC s-au reorientat spre plasticul nr. 4 sau 5 (eu am intalnit mai des nr. 5), insa atentie la produsele foarte ieftine! Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea mai recenta, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina. PVC se mai gaseste in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei vegetal (alegeti tipul 1 – PET sau PETE), ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi, catetere, pungi pentru sange, masti de oxigen etc.

plasticul de tip polistiren, prescurtat PS (tip 6); acesta se intalneste mai ales la tavitele de carne din supermarket, boluri si tacamuri opace de unica folosinta de la fast-food sau supermarket. Deja suna familiar, nu?

plasticul de tip policarbonat, prescurtat PC (tip 7); BPA se foloseste in fabricarea policarbonatului, pe care il gasiti la unele farfurii, cani, dar si biberoane si tetine (cele transparente!) Incalzirea sau, mai rau, fierberea recipientelor marcate cu cifra 7 pe dos este extrem de nociva, favorizand scurgerea BPA in hrana din recipient. De aceea este preferabil, chiar cu riscul spargerilor, sa folosim biberoane de sticla si cani, boluri sau farfurii de ceramica. Policarbonatul se foloseste si in captusirea conservelor din metal pentru alimente si poate contamina continutul, mai ales in cazul mancarurilor acide (sosuri de tomate, de exemplu). De aceea, daca achizitionati hrana conservata, uitati-va dupa borcane din sticla. Policarbonatul se mai gaseste in aparatele de cafea, blendere (din pacate), ochelari, laptop-uri, electronice, CD-uri, DVD-uri, plombe dentare, textile, tacamuri de unica folosinta transparente, bidoane de apa de la firmele ce aprovizioneaza firmele cu apa potabila etc.

Tipuri de plastic inofensiv (relativ)

PETE sau PET (tip 1) – binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice (de exemplu cele marca Mayam) etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Am aflat asta in tentativa mea de a renunta la apa imbuteliata si a ma aproviziona de la un izvor din apropiere, dar se pare ca nu voi mai folosi sticle de plastic, ci din inox… asta daca voi gasi. Refolosirea duce la scurgerea de chimicale inauntrul sticlei, din pacate.

HDPE sau polietilena de mare densitate (tip 2) – nu l-am prea intalnit in viata de zi cu zi, insa va pot spune ca este cel folosit la canistrele de lapte din filmele americane.

LDPE sau polietilena de mica densitate (tip 4) – l-am intalnit la ambalajele unor cosmetice, cum sunt cele ambalate in recipient de tip tub (pasta de dinti, demachiante, creme).

PP sau polipropilena (tip 5) – folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Cateva reguli pentru a minimiza/elimina nocivitatea plasticului

In ce conditii se scurg in hrana si bautura chimicalele din recipientele de plastic (pungi, folii, caserole, cutii, sticle etc.)? Caldura mare, detergenti puternici, folosire repetata.

Asadar:

• Cititi eticheta de pe ambalaj, nu doar cu referire la ingredientele continutului, ci si cu privire la tipul de plastic folosit la ambalare. Personal, evit sa cumpar orice aliment pe ambalajul caruia nu scrie din ce tip de plastic este. In mod normal, tipul de plastic este reprezentat printr-un numar aflat in interiorul unui triunghi. Evitati plasticul de tip 3, 6 si 7, precum si producatorii care tin ascuns materialul folosit.
• Nu lasati la soare sau in congelator lichidele imbuteliate in plastic. Temperaturile extreme duc la eliminarea de dioxina in lichidul continut. Nu consumati apa sau sucul din sticlele “uitate” desfacute mai mult timp.
• Nu incalziti in microunde mancarea ce se afla in recipiente de plastic.
• Transferati mancarea cumparata in ambalaj din plastic in pungi de hartie, recipiente de ceramica sau sticla pentru pastrare. Daca ati cumparat, de exemplu, branza ambalata in plastic, acasa transferati-o intr-un recipient ceramic, indepartand marginile care au fost in contact cu ambalajul.
• Nu spalati la masina de spalat vase recipientele din plastic; folositi spalarea manuala cu apa calduta si detergent delicat.
• Cumparati in vrac, ca sa evitati excesul de ambalare in plastic si ca sa economisiti bani.
• Cand cumparati hrana conservata, alegeti-o pe cea la borcan, nu la conserva de metal.
• Evitati bauturile la doze de aluminiu – in majoritatea bauturilor la doza testate recent in Canada s-au gasit concentratii de BPA, mai ales in bauturile energizante.
• Nu folositi de prea multe ori recipiente din plastic. La orice semn de degradare, crapare, invechire – aruncati-le (in tomberoane speciale pentru reciclare).
• Hraniti bebelusii din recipiente de portelan, ceramica sau sticla… este adevarat, se sparg usor; o alta solutie pentru “varsta aruncarilor pe jos” ar fi inoxul.
• Ca sa evitati ftalatii, plumbul si BPA din jucariile de plastic, incercati sa cumparati jucarii din materiale textile, carton sau lemn.
• La restaurant sau terasa, cereti expres sa nu vi se aduca pai impreuna cu bautura comandata.

Unele dintre aceste reguli sunt greu de aplicat, insa nu imposibil.

In final… o dilema personala: cum poate fi pastrat laptele de mama (sau legumele, carnea etc.) in congelator altfel decat in pungute de plastic?

Surse: Lifeless Plastic, Washington Post, Care2, Eco Child's Play.

Sursele imaginilor: 1, 2.