Conform principiului ca 90% din hrana ar trebui sa fie pentru energie si sanatate, iar doar 10% de placere, am facut un pact cu mine insami, iar cei care ma cunosc stiu cat de greu mi-a fost sa il “instaurez” si, uneori, sa il respect: nu mai mananc ciocolata! …Asta dupa ani in care mancam una pe zi, in medie… Asta e! Inainte de cosmeticele bio, pasiunea mea erau dulciurile.
Si, pentru ca orice regula are o exceptie, ea se numeste ciocolata bio. Pentru ca ciocolata contine niste nutrienti totusi, indeosebi cea neagra (desi nu e cea mai placuta, dar… ce nu fac eu mai nou de dragul evitarii otravirii cu alimente de proasta calitate?). Ca sa fiu mai exacta, este preferabila ciocolata cu minim 72% cacao, datorita flavonoidelor continute in cacao.
Ciocolata bio fiind mai scumpa, evident, am o motivatie sa cumpar mai rar. Dar uneori sunt promotii, iar ciocolata bio este chiar mai ieftina decat cea obisnuita. Imi place si ma reconforteaza ideea ca ciocolata bio este facuta cu zahar nerafinat din trestie de zahar, nu cu zahar alb rafinat, pe care il evit cat pot. Este adevarat ca zaharul brun, ca si cel alb (si parca mai exista si rosu), contine calorii. Dar macar acesta brun nu este calorie pura, ci aduce si niste substante nutritive.
Pentru ca citirea etichetei ciocolatei bio imi da mereu o mare satisfactie, redau una mai jos, ca exemplu:
Ingrediente: zahar de trestie*, unt de cacao*, lapte praf nedegresat (16%), nuca de cocos rasa* (14%), masa de cacao*, zahar de trestie pura*, lapte praf degresat* (4%), alune macinate*, vanilie macinata* (*=din agricultura ecologica).
Sursa imaginii: Flickr