Dupa cum am mai scris pe blog, saptamanal am bucuria de a intra in posesia “cosului” cu legume de la sat, cultivate fara ingrasaminte chimice (programul ASAT). Insa adesea, din lipsa timpului necesar pentru a gati, s-a intamplat sa nu reusesc sa consum aceste verdeturi, astfel ca am cautat metode mai sanatoase si mai rapide de preparare a lor. De foarte mare ajutor in aceasta dilema a fost blenderul. Iata deci niste idei ca sa consumam cat mai multe legume, indeosebi crude, fara fierbere, coacere sau prajire:

1. Intai si intai, fiti deschisi la noi gusturi, arome si texturi; nu presupuneti automat ca nu va va placea ceva ce nu ati mai incercat pana acum.

2. Diversificati - nu ramaneti la cartofi si morcovi fierti in fiecare zi; incercati sfecla, spanacul, conopida, dovlecelul, chiar daca in copilarie nu va placeau.

3. Cand preparati salate, nu va limitati la salata verde ca ingredient, adaugati in ea seminte de in, fulgi de drojdie inactiva, tarate de grau, ulei de masline aromat cu busuioc sau busuioc crud, felii crude de sfecla rosie, conopida maruntita la robotul de bucatarie etc. Aceste elemente au important aport de substante nutritive, iar salata este cadrul in care le putem combina optim.

4. Preparati supe reci la blender – aici cateva sugestii de combinatii cu care se poate jongla, iar aici o reteta de supa de rosii fara foc.

5. Folositi un storcator si faceti sucuri din orice: morcovi, telina, sfecla rosie, frunze de ridichi sau morcovi etc. Daca aveti doar blender, faceti “smoothie”, adaugand putina apa rece peste vegetale, miere si suc de lamaie. Ideal este sa combinati legume cu fructe si cu frunze verzi proaspete. Personal, folosesc blenderul, astfel se consuma si fibrele fructelor/legumelor, care prin stoarcere ar fi indepartate.

Credit foto: Flickr

Prin urmare, azi am luat spanac din piata si m-am pus pe treaba. Rezultatul a fost o crema de o culoare atat de verde si atat de buna la gust – ca sa nu mai mentionez sanatoasa.

Asadar, ingredientele:

• 150 gr spanac proaspat (cantitate pe care am nesocotit-o si am pus “dupa ochi”)
• 100 gr caju (in reteta originala erau nuci de macadamia si banuiesc ca se pot folosi si alune, respectiv nuci)
• 50 ml apa
• 2 linguri zeama de lamaie
• sare, usturoi, condimente (eu am folosit piper, busuioc si cimbru)
• 1 ceapa mica

Se mixeaza intai caju cu apa la blender, apoi se adauga ceapa si zeama de lamaie si se mixeaza din nou. Se adauga putin cate putin spanacul si eventual putina apa, daca pasta este prea groasa si aparatul nu poate mixa bine (al meu are 1000W). Dupa ce s-a adaugat tot spanacul si s-a mixat bine, se adauga si sarea cu condimentele si se mixeaza din nou. Pentru o consistenta mai buna, folositi o lingura de lecitina de soia, adaugata la final odata cu sarea si condimentele (eu nu am folosit si a iesit totusi bine).

Aceasta crema-pasta se consuma pe paine sau chipsuri de cereale integrale. Pofta buna!

Sursa imaginii: Flickr

• fructele se mananca pe stomacul gol cu cel putin jumatate de ora inainte meselor sau la o ora dupa mese (chiar dupa 2 ore, daca masa a fost copioasa). Deci obiceiul de a manca fructe pe post de desert nu este cel mai fericit.
• atunci cand se consuma sub forma de suc, fructele pot fi combinate cu legumele. In acest caz, fibrele fiind eliminate, atat fructele, cat si legumele se absorb usor.
• fructele se mesteca bine, la fel ca orice altceva.
• UPDATE: sunt de preferat fructele de sezon care cresc in mod natural in zona geografica unde traim (din pacate, avocado, desi atat de sanatos, nu se potriveste cu acest concept).

Sursa imaginii: Flickr.

Aceasta invitatie este pentru timisorenii care doresc sa isi procure hrana sanatoasa, de la tara. Pentru aceia care si-ar fi dorit sa aiba parinti sau bunici la tara. Pentru aceia care s-au saturat de gustul rosiilor si ardeilor de supermarket si care se gandesc la calitatea mesei lor si a copiilor lor. In sfarsit, este pentru toti romanii, caci daca aceasta idee supravietuieste, se va extinde in toate marile orase, lipsite de acces la hrana cultivata in mod traditional.

In prezent, chiar daca soseste iarna, in Timisoara se fac inscrieri in programul ASAT pentru anul 2010. ASAT presupune legarea unei relatii intre oraseni si producatori de la sat, care pot oferi legume, fructe, oua, branza, miere. Este o idee la mare cautare in alte tari europene, tocmai pentru ca oamenii – aleg sa nu folosesc termenul de consumatori - devin tot mai constienti ca prin agricultura cu pesticide nu putem spera sa avem o alimentatie sanatoasa. Incurajarea micilor producatori de la sate este esentiala. Si deloc dificila.

In acest an 2009, m-am bucurat sa imi pot procura, in sfarsit, cele mai multe alimente astfel, de la tara, cum doream de multa vreme. De aceea, va propun sa va inscrieti in numar cat mai mare in ASAT si sa beneficiati si voi de produse naturale, scriind la adresa de contact a celor care coordoneaza acest proiect: asat_tm@yahoo.com. Programul de distributie a produselor de la sat s-a realizat si in 2009, cum spuneam, si a presupus intalniri saptamanale pentru ridicarea “cosului” cu legume, a fructelor, a oualor, a branzei si a mierii naturale. Aceste intalniri nu iau mult timp, practic puteti intra in posesia produselor in 5 minute. Si nu veti mai face piata, plus ca veti petrece mult mai putin timp in supermarket. Plata se face in avans in ASAT, specific acestui tip de program, pentru ca producatorul de la sat sa isi poata face un plan de culturi pentru anul urmator. Acest avans de 200 lei poate indeparta doritorii, la o prima privire, insa dovada faptului ca acest program este unul functional si benefic este faptul ca in sezonul 2009 au participat la distributii peste 100 persoane.

Prin urmare, sustin si recomand aceasta idee, iar in momentul de fata regret ca a trecut sezonul de bogatie a pamantului. Insa unele produse – cartofi, ceapa, branza – continua sa fie furnizate si pe perioada iernii, astfel ca regretul este mai mic.

Va invit sa participati si voi la sustinerea agriculturii traditionale romanesti!

Sursa fotografiei: Flickr

Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.

Dar chiar se mai gaseste ceva sanatos in supermarket? Sau doar hrana procesata si cu E-uri?

Am incropit rapid o lista scurta cu ce mi-a venit in minte, dar, desigur, astept completarile sau contrazicerile voastre. Mai putem cumpara ceva din salvatorul-de-timp supermarket daca vrem sa ne hranim sanatos?

• avocado, kiwi, mango – toate cu risc scazut sa prezinte urme de pesticide sub coaja;
• seminte de floarea soarelui decojite – in general numai acestea se gasesc nesarate;
• alune, caju, nuci, migdale, fistic;
• stafide, smochine, curmale;
• alte fructe deshidratate, fara zahar;
• produsele ecologice, desigur (care, apropo, in unele supermarketuri sunt imprastiate peste tot, in loc sa fie toate in acelasi raion);
• uleiuri vegetale – as vrea pe aceasta cale sa amintesc ca este bine sa nu le folosim la prajeli, ci sa le consumam in stare cruda, in salate sau peste legume la cuptor. Uleiul cel mai recomandat pentru prajit este cel de palmier, dar acest produs este una din cauzele defrisarilor masive si a instaurarii monoculturilor in padurea amazoniana, asa ca… mai bine ne lipsim de prajeli, daca putem.

Sursa imaginii: Flickr

ASAT (Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti) este mijlocul prin care locuitorii de la oras – in speta Timisoara doar, deocamdata – pot sa isi procure saptamanal legume, fructe, miere, oua, carne si branza de la mici producatori situati in apropierea orasului, producatori care si-au asumat obligatia de a cultiva si obtine aceste bunuri in mod traditional. Adica fara erbicide, antibiotice s.a.m.d. De altfel, domnul care ne procura legumele si care locuieste in Belint, judetul Timis, ne-a impartasit ca pentru daunatori foloseste o infuzie din urzica si ardei iute.

Pentru ca se incurajeaza transparenta in acest sistem, cumparatorii pot efectua vizite la ferma din Belint, spre a vedea modul efectiv in care sunt ingrijite culturile. In acest fel, producatorul poate avea si el o imagine despre cine sunt persoanele pentru care cultiva, nefiind o simpla furnizare abstracta. Desigur ca nu exista o certificare ecologica, dar nici nu este nevoie. Alegerea producatorilor s-a facut pe baza unor evaluari realizate de colaboratorul francez al acestui proiect (reprezentant al retelei internationale din domeniu, Urgenci). Ideea de baza a ASAT este de fapt duala, cuprinzand atat satisfacerea dorintei locuitorilor de la oras de a consuma mai sanatos, “cu gust”, cat si sustinerea agriculturii locale, traditionale. Este foarte important sa consumam local nu doar pentru ca organismul nostru are necesitati conferite de mediul geografic in care traim efectiv, ci si pentru ca este mult mai firesc si ecologic sa ne hranim din produsele din zona, nu importate de la distante mari si care au un traseu costisitor si cu pierderi pana ajung efectiv la noi.

Joia trecuta am fost la prima distributie de legume si m-am ales cu: 1,5 kg castraveti; 1,5 kg cartofi noi; o gulie; o legatura de marar; o legatura mare de ceapa verde; un dovlecel; o varza. Adica un “cos mic”. Pentru cosul mare, cantitatile erau cu ceva mai mari. Costul unui cos mic a fost de 17,5 lei – aproximativ egal cu preturile pietei, unde nu mereu gasesti produse naturale. In plus, comandasem si 1 kg de branza de vaca, de care sunt foarte multumita.

Momentan, in ASAT sunt inscrise in jur de 100 persoane, in special tineri. Ceea ce arata ca totusi exista suficiente persoane decise sa sustina un consum mai sanatos si sa protesteze impotriva alimentelor modificate genetic sau crescute fara respect fata de biodiversitate sau sanatatea noastra.  (Acolo am reintalnit-o pe Raluca, al carei blog Freecycle Tm, il recomand, pentru a fi la curent cu noutatile ecologiste de la noi din oras.)

Din pacate, spatiul de distributie este mic si nu foarte primitor, astfel ca dezideratul de a socializa intre noi este mai greu de atins. Totusi, nu imposibil.

Astept asadar urmatoarele distributii.

Imaginea: Flickr