Sideris Ecoblog

Apel la atitudine impotriva plasticului!

Motto: Compania Philips – mama brand-ului Avent -, a stopat vanzarea de biberoane cu BPA in SUA, dar continua sa le vanda in restul tarilor (Washington Post).

Acest articol doreste sa cheme la o atitudine in viata de zi cu zi: sa incercam sa nu mai folosim deloc plastic. Sau mult mai putin decat o facem in prezent, dat fiind ca eliminarea completa a plasticului nu este chiar atat de simpla. Insa putem sa il inlocuim complet in anumite domenii, si nu doar pentru a limita poluarea planetei, cat si pentru sanatatea noastra.

Ideea de baza pentru a ne calauzi este sa nu cumparam si sa nu pastram hrana in ambalaj/recipient de plastic. Aceasta deoarece chimicalele cu care este facut/tratat un ambalaj de plastic pot, in anumite conditii, sa se infiltreze in mancare, fiind suspectate a fi vinovate de dereglari hormonale sau risc de cancer. Fara a intra in panica, studiile foarte clare si incontestabile in acest sens au fost facute pe bieti soareci, nu pe oameni, insa chiar daca noi, adultii, suntem “dresati” treptat spre o viata plina de toxine si chimicale, organismele copiilor mici nu sunt pregatite sa treaca direct din uter la acest stil de viata extrem de nociv. Astfel ca, macar in viata lor, plasticul nu trebuie sa existe (aici ar trebui vorbit si despre eliminarea Pampers-ului si alegerea de scutece textile). Si chiar daca oamenii de stiinta vor da peste ani verdictul ca plasticul este sigur pentru oameni, tot aveti constiinta impacata ca, prin eliminarea folosirii lui, ati contribuit enorm la o planeta mai curata, dat fiind ca plasticul este atat de greu biodegradabil (exceptand unele tipuri, obtinute prin tehnologii moderne). Citeste mai departe »

Crema parfumata de facut acasa

Nu este parfumul un obiect plin de contraste? Stiu ca exprimarea mea suna misterios, insa de fapt nu este o reclama la parfum. Parfumul este plin de contraste, insa intr-un sens neplacut. Sticlute fascinante, denumiri splendid asortate (mereu ma intreb cum reusesc marketerii respectivi sa vina cu cate o noua denumire, atat de potrivita, dat fiind ca vocabularul oricarei limbi este, totusi, limitat…). Si umplute cu… petrochimicale care miros frumos. Mereu am fost convinsa ca parfumurile sunt facute din ingredientele al caror miros il au. Adica, daca un parfum se cheama “de liliac”, iti si imaginezi flori proaspete de liliac distilate sau supuse oricarui procedeu invaluit in secrete, dar din care se obtine un parfum pur. Cand colo, nimic din toate acestea. Exista combinatii sintetice de chimicale care miros exact ca si liliacul, lacrimioara sau iasomia, fara sa fie folosita in parfum o singura floare. Reziduurile petroliere sunt ieftine si scutesc producatorii de parfumuri de costurile uriase cu cultivarea florilor pentru parfumurile de lux.

Pe langa petrochimicale, in parfumuri se folosesc chimicale cu potentiale efecte reprobabile, ca de exemplu acetona, benzilaldehida, acetatul de benzil, camforul, clorura de metilen etc. Uneori, chiar si componentele naturale ale uleiurilor esentiale perfect naturale sau chiar organice, pot cauza alergii (linalool sau limonene, de exemplu), iar atunci ce sa mai spunem de chimicalele de sinteza obtinute in laboratoare? Si testate pe animale. (Cred ca orice femeie, educata sau nu, exigenta sau nu, utilizatoare acerba de cosmetice sau nu, ar respinge automat orice produs testat pe animale, daca ar face o simpla vizita in aceste laboratoare…)

Revenind la chimicalele din parfumuri, efectele lor sunt putin probabil sa se manifeste brusc, cu exceptia cazului persoanelor alergice la parfum. Pentru majoritatea oamenilor, parfumurile nu au un efect clar, de moment, ci pot determina doar efecte datorita folosirii excesive, in timp. Acestea ar fi: unele dezechilibre ale sistemului nervos central, ameteli, greata, somnolenta, moleseala, apatie, iritatii ale mucoaselor, gatului, ochilor, pielii, unele daune la rinichi, plamani, precum si migrene. Sigur ca niciodata, chiar experimentand aceste simptome, nu ne gandim ca vinovat este Dior-ul scump pe care il folosim. Insa este un potential, alaturi de “valul” de chimicale pe care le inhalam, din detergenti, substante dezinfectante, erbicide, pesticide, cosmetice, aer (ah, sa nu uitam de stropirile contra tantarilor si deratizarile blocurilor de locuinte). In special daca avem in familie sau la locul de munca persoane cu probleme respiratorii – usor alergice la diversi stimuli sau care au astm – ar trebui sa evitam folosirea unor cantitati mari de parfum, spre a nu le agrava afectiunile. Citeste mai departe »

Ingredientele cosmetice sub lupa: ftalatii

Am tot vorbit despre ftalati, sa vedem acum pe indelete cateva aspecte despre acestia.

Ftalatii sunt esteri ai acidului ftalic, folositi in principal in plastic, pentru a-l face mai flexibil (mai ales PVC-ul).

Unde se gasesc ftalatii?

Ftalatii sunt in invelisul enteric al medicamentelor, in geluri, lubrifianti, in adezivi si cleiuri, detergenti, vopsele, jucarii, parfumuri, lacuri de unghii, produse de hair styiling, tonere, lotiuni pentru bebelusi, geluri de baie pentru bebelusi, servetele umede pentru bebelusi, textile, jucarii sexuale gelatinoase etc. etc. Sincer, de cand cunosc aceste informatii, ma doare sa vad cati parinti cumpara jucarii de plastic, pe care copilasii le rontaie intruna…

Cei mai intrebuintati ftalati sunt di-2-ethyl hexyl phthalate (DEHP), diisodecyl phthalate (DIDP), diisononyl phthalate (DINP), di (n-butyl) phthalate (DBP), monobutyl phthalate (MBP) si benzylbutylphthalate (BBzP). DEHP este agentul folosit in mod dominant in PVC, datorita costului extrem de mic. Ftalatii cu R mic sau grupuri R’ sunt folositi ca solventi, in parfumuri si pesticide… Numai pe mine ma deranjeaza asocierile vopsele – lacuri de unghii, cleiuri – geluri de baie pentru bebelusi sau pesticide – parfumuri?

Efectele ftalatilor asupra sanatatii

Ftalatii au fost exclusi din multe produse in SUA si UE, din cauza efectelor lor nocive asupra sanatatii.

Pe scurt, aceste chimicale sunt perturbatori hormonali, ce induc risc crescut de cancer mamar si alte boli legate de dereglarile hormonale. Ftalatii sunt legati si de toxicitate la ficat, defecte de nastere, alergii, astm si anormalitati ale organelor genitale la bebelusii de sex masculin. Citeste mai departe »

Ambalajul – chiar conteaza? Plasticuri nocive si plasticuri inofensive

Probabil ca cel mai neglijat aspect al alimentelor, cosmeticelor si altor obiecte este ambalajul.

Majoritatea produselor pe care le aducem in casa, fie ele alimentare, de infrumusetare sau chiar jucarii pentru copii, au ambalaje din plastic. Unele tipuri de plasticuri contin o substanta chimica numita Bisphenol A (prescurtat BPA), ce contamineaza continutul. BPA este intalnita in multe produse din plastic (mai ales biberoane si tetine!), precum si in garniturile unor conserve de metal. Desi este mai credibil ca, la expuneri mici, copiii nu vor pati nimic, multi pediatri recomanda parintilor sa fie precauti. Cele mai supuse contaminarii cu BPA sunt lichidele din recipientele de plastic facute din BPA sau din plasticuri ce contin ftalati (am scris in articolul “A folosi sau a nu folosi cosmetice in timpul sarcinii” cum sunt listati ftalatii, DACA sunt listati.

Cateva metode de evitare a contaminarii cu BPA la copiii mici (caci ei sunt cei mai expusi) ar fi:

• alaptarea la san practicata exclusiv pentru minim 4-6 luni; daca este posibil, alaptarea la san ar trebui practicata in continuare in tot primul an de viata al copilului, alaturi de hrana complementara;
• evitarea sticlelor si farfuriilor, bolurilor de plastic transparente (sunt sigure cele mate, opace, din polyethylene (#2 sau HDPE; #4 sau LDPE) sau polypropylene (PP sau #5), caci nu contin BPA). Cat despre PET (#1), Wikipedia il asociaza plasticurilor ce nu contin BPA;
• evitarea plasticurilor ce au imprimate pe dosul cutiei simbolurile: #3 (PVC – polyvinyl chloride), #6 (PS – polystyrene) si mai ales #7 (PC – polycarbonate);
• adoptati recipientele de sticla ca o alternativa, insa cu precautii vizavi de riscurile de accidentare in caz de spargere;
• nu fierbeti sticlele si recipientele din polycarbonate (#7) si nici nu le incalziti in cuptorul cu microunde;
• nu spalati recipientele din polycarbonate (#7) in masina de spalat vase.

Sursa: Dr.Greene

Prin urmare, nu e imposibil… La finalul acestui articol gasiti cum apar mentionate, pe dosul produselor, materialele plastice folosite. Citeste mai departe »

A folosi sau a nu folosi cosmetice in timpul sarcinii

Creme si parfumuri in timpul sarcinii?

Graviditatea este o stare naturala si speciala pentru femei. Ea este o perioada de mai mare ingrijire si atentie, indreptate catre fiinta ce urmeaza sa vina pe lume.

Se pare ca femeilor gravide nu le este adresata doar interdictia de a lua medicamente in timpul sarcinii, ci si cea de a folosi parfumuri, creme, lotiuni de corp etc.

Substantele toxice continute in produsele cosmetice obisnuite pot afecta fatul si pot cauza defecte de nastere, dereglari hormonale, chiar si cancer. Un celebru avertisment se refera la tulburarile in dezvoltarea aparatului reproducator al copilului, mai ales daca acesta va fi baiat. Influenta hormonala pe care o produc anumite substante chimice continute in cosmetice poate afecta baietelul, in sensul ca pot creste, la maturitate, riscul de sterilitate si cancer de prostata.

Substantele din cosmetice nocive la sarcina sunt in special:

Triclosanul - acest compus care “populeaza” sapunurile lichide a fost identificat in laptele de mama; asadar, o mama ce a fost expusa acestui compus, prin intermediul produselor de ingrijire folosite, va transmite compusul chimic noului-nascut, prin alaptare. Este o descoperire foarte suparatoare, intrucat triclosanul are puterea de a afecta functionarea tiroidei si a hormonilor reproductivi ai copilului. Mai ales ca este un agent antibacterian inutil…
Ftalatii - adesea nici nu sunt trecuti pe etichete. Se gasesc in mod obisnuit in parfumuri, lac de unghii, sampoane. Ei afecteaza copiii cat timp acestia sunt inca in uter, daca viitoarea mamica foloseste parfumuri sau alte produse cu ftalati. Citeste mai departe »

Parfumurile – continut si toxicitate

Parfumurile sunt incarcate cu chimicale periculoase. Din pacate, din punct de vedere legal, producatorii de parfumuri sunt acoperiti, neputand fi obligati sa afiseze intreaga compozitie a produselor din 2 motive:

• secretul comercial, pentru a inlatura posibilitatea contrafacerii;
• deoarece parfumurile au in compozitie cateva sute de substante chimice! Nici un ambalaj din lume nu ar putea sa le listeze pe toate, evident…

Parfumurile contin chimicale, de la arome sintetice pana la conservanti chimici. Adesea, parfumurile sunt un cocktail de ftalati. Ftalatii sunt substante cu actiune perturbatoare a hormonilor, generand dezvoltarea prematura a bustului fetelor si generand probleme de maturizare a organelor sexuale masculine. Desi ar parea ca este suficient acest efect nociv, ftalatii pot cauza, aditional, si alergii, astm, daune ale ficatului si rinichilor. Deoarece parfumurile au greutate moleculara scazuta, substantele din care sunt alcatuite pot penetra foarte usor pielea. Este important de retinut si ca ftalatii afecteaza copiii si cat timp acestia sunt inca in uter, daca viitoarea mamica foloseste parfumuri sau alte produse cu ftalati. Citeste mai departe »

Sa avem grija de fetitele noastre!

Chimicalele din cosmetice afecteaza hormonii adolescentelor

Fetele in perioada pubertatii sunt expuse la chimicale ce perturba hormonii, tocmai in perioada in care sistemul reproducator este in plina dezvoltare. Acestea se gasesc in lotiuni de fata si corp, in parfumuri, sampoane, rujuri… pe scurt, in toate produsele pe care le foloseste orice tanara.

In principal, substantele ce afecteaza echilibrul hormonal al organismului uman sunt: ftalatii, triclosanul, parabenii. Aceste substante actioneaza si ca potentatori ai riscului de cancer. Iar in perioadele copilariei si pubertatii, organismul este mai vulnerabil si deci mai expus efectelor nocive ale chimicalelor, ducand la posibile manifestari de boala mai tarziu in viata.

In anul 2004, cercetatorii din Marea Britanie si SUA au descoperit la femeile cu cancer la san, in mostrele de tesut prelevate din zona bolnava, concentratii mari de parabeni, proveniti in special din deodorante. Citeste mai departe »