• fulgi de drojdie – confera gust de branza salatelor, cartofilor copti
• tarate de grau – se pot incorpora in creme de nuci sau in salate
• pudra de iarba de grau
• frunze de la morcovi, ridichi – care in general se arunca, nu-i asa?
• seminte de in si seminte de canepa
• fructe goji
• lapte de orez sau lapte de nuci/migdale/seminte de floarea soarelui preparat acasa in blender cu apa si miere
• extract de stevie – indulcitor
• condimente: ghimbir, cardamom
• otet de mere preparat in casa sau, si mai bine, otet de mere si anghinare
• naut – pentru hummus
• seminte de susan
• ulei de cocos

Am realizat ca alimentele bio sunt, multe dintre ele, tot alimente procesate. O ciocolata bio tot contine zahar, fie el si nerafinat. Dezideratul este eliminarea completa si ireversibila a zaharului din alimentatie. Bio nu inseamna automat mai bun. Mai bun este mai simplu, mai pur. Fara gatire, fara amestecuri. Se consuma preferabil un aliment o data, se incepe cu lichidele, apoi cu solidele. Pe cat posibil, elimin laptele de vaca, cerealele, produsele de patiserie, dulciurile. Fiind un mare consumator de dulce, am descoperit cat sunt de delicioase si, mai mult, satioase, nedand dependenta, dulciurile vegane. Pe post de indulcitor folosesc mierea (desi si aceasta contine zaharoza) sau extractul de stevie (cateva picaturi dau un gust dulce-amarui foarte placut preparatelor).

Cumpar legumele si ouale de la sat, in rest incerc sa cumpar din magazine naturiste sau buticuri de cartier, dar mai ajung si la supermarket pentru unele dintre ele – ma straduiesc sa nu devin dependenta de supermarket, cred cu tarie ca micile afaceri trebuie sustinute.

Le multumesc acelor persoane din blogroll care mi-au umplut un caiet si jumatate cu retete vegetariene simplu de preparat, grozave ca gust. Inca nu am ajuns chiar la regimul dorit, insa cel putin ma bucur ca am descoperit cateva linii calauzitoare.

Sursa fotografiei: Flickr

Prin urmare, azi am luat spanac din piata si m-am pus pe treaba. Rezultatul a fost o crema de o culoare atat de verde si atat de buna la gust – ca sa nu mai mentionez sanatoasa.

Asadar, ingredientele:

• 150 gr spanac proaspat (cantitate pe care am nesocotit-o si am pus “dupa ochi”)
• 100 gr caju (in reteta originala erau nuci de macadamia si banuiesc ca se pot folosi si alune, respectiv nuci)
• 50 ml apa
• 2 linguri zeama de lamaie
• sare, usturoi, condimente (eu am folosit piper, busuioc si cimbru)
• 1 ceapa mica

Se mixeaza intai caju cu apa la blender, apoi se adauga ceapa si zeama de lamaie si se mixeaza din nou. Se adauga putin cate putin spanacul si eventual putina apa, daca pasta este prea groasa si aparatul nu poate mixa bine (al meu are 1000W). Dupa ce s-a adaugat tot spanacul si s-a mixat bine, se adauga si sarea cu condimentele si se mixeaza din nou. Pentru o consistenta mai buna, folositi o lingura de lecitina de soia, adaugata la final odata cu sarea si condimentele (eu nu am folosit si a iesit totusi bine).

Aceasta crema-pasta se consuma pe paine sau chipsuri de cereale integrale. Pofta buna!

Sursa imaginii: Flickr

• Cititi lista de efecte secundare ale medicamentelor pe care le luati. Nu luati medicamente in exces, multe probleme de sanatate se pot vindeca prin homeopatie sau ceaiuri de plante. Desigur, la indrumarea unui specialist, insa unele remedii naturale pot fi luate fara nici un risc si pe cont propriu.
• Daca parul a inceput sa cada dupa inceperea unei anumite diete, ar trebui regandita dieta respectiva. Slabirea nu trebuie sa distruga organismul, ci sa il umple de vitalitate si sa il curete de toxine. O dieta care va face sa va simtiti… pur si simplu rau nu este o dieta adecvata.
• Unele studii japoneze au aratat ca un consum ridicat de grasimi animale creste productia de sebum. Reduceti deci grasimile animale, inlocuindu-le cu grasimile vegetale si renuntati la alimente cu grasimi hidrogenate. Renuntati la dulciuri cu zahar alb si la produse de patiserie cu faina alba, precum si la alimente procesate.

• Mancati variat, aduceti-va aminte sa consumati grasimi bune cum ar fi uleiurile vegetale presate la rece – indeosebi ulei de in -, nuci, alune, migdale, seminte crude, avocado, multe verdeturi crude. Este mai simplu sa mananci crud, nu presupune nici efortul de a gati, plus ca astfel se conserva substantele nutritive ale legumelor. Biotina (vitamina H) continuta in ovaz, nuci si orez brun, este de asemenea de ajutor. La fel si fierul, continut in verdeturi, caju, fructe uscate, coacaze. Absorbtia fierului de catre organism trebuie ajutata prin consumul de vitamina C, pe care o obtinem din citrice, kiwi, capsuni. Puteti lua si un supliment de vitamine din complexul B.
• pentru imbunatatirea circulatiei sangvine la nivelul scalpului, adaugati cateva picaturi de ulei esential de rozmarin in sampon si masati bine scalpul la spalare. Daca, desigur, nu sunteti alergici la el. Folositi sampoane naturale, neinvazive, care nu dau senzatia de mancarime a scalpului.

Adaptat dupa Care2

Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.

Daca sunteti deja pe acest blog, sigur aveti idee despre ce inseamna hrana sanatoasa, astfel ca voi reda doar cateva idei suplimentare pe care mi le-am notat din acest documentar, idei pe care le consider ajutatoare. Aceasta pentru ca ma surprinde cat de multa lume moare de cancer. Este ceva inadmisibil. Daca nu ne-am umple corpul de mici otravuri, care insa se tot aduna si se tot aduna, asa ceva ar putea fi prevenit.

Daca avem grija de organismul nostru, acesta nu se va imbolnavi. Nu putem manca orice, daca vrem sa ne vindecam sau sa prevenim bolile.

Prepararea termica a hranei trebuie evitata pe cat posibil sau, cel putin, la fiecare masa trebuie sa avem 51% hrana cruda pe langa hrana preparata termic. Deci mereu cu un pic mai multe cruditati.

Vitaminizarea este importanta – probabil nu este foarte greu sa purtam mereu in geanta o cutie de vitamina C. Aici as vrea sa mentionez si un lucru invatat din alta parte, si anume ca este mai bine ca vitaminele sa fie luate separat, nu sub forma de complex de multivitamine.

Dimineata, pe stomacul gol, se bea cat de multa apa posibil (1 litru ar fi ideal), pentru detoxifierea organismului. Chiar si inainte de cafea, daca obisnuiti sa beti cafea. Acest truc este unul ridicol de simplu, dar atat de putina lume il face. Organismul trebuie curatat de impuritati si mai ales de hrana plina de toxine, abia apoi putand fi adoptat un regim organic, sanatos.

Mancarea, pe langa ca este bine sa fie cruda cat de mult posibil, este bine sa provina din culturi care nu au fost stropite cu insecticide si pesticide; deci cat mai multa hrana organica. Trebuie evitate alimentele rafinate si cu conservanti. Ce trebuie consumat cat mai mult: acele superfoods, adica alimentele pline de vitamine si antioxidanti: nuci, alune, caju, coacaze, ghimbir etc. Beti ceai verde, puneti zilnic peste salata o lingura de ulei de in (se gaseste la plafare, la sticle mici).

Si cate ceva de la mine:

Zilnic un pic de miere. Exista oameni care iau exclusiv acest “medicament” toata viata. Sigur, nu functioneaza pentru oricine. Puteti face si cure cu polen, fie  simplu, fie amestecat cu miere.

Nu luati medicamente cu usurinta! Cantariti bine de tot situatia inainte sa luati un algocalmin pentru durere de cap sau un triferment pentru durerile de stomac etc. etc. Aveti grija sa purtati mereu in geanta o cutie de vitamina C (as recomanda vitamina C cu pulpa de macese de la plafar).

Bazati-va pe beneficiile plantelor, beti ceai de ghimbir pentru acid la stomac si greturi, de exemplu.

Sursa imaginii: Flickr

Dar chiar se mai gaseste ceva sanatos in supermarket? Sau doar hrana procesata si cu E-uri?

Am incropit rapid o lista scurta cu ce mi-a venit in minte, dar, desigur, astept completarile sau contrazicerile voastre. Mai putem cumpara ceva din salvatorul-de-timp supermarket daca vrem sa ne hranim sanatos?

• avocado, kiwi, mango – toate cu risc scazut sa prezinte urme de pesticide sub coaja;
• seminte de floarea soarelui decojite – in general numai acestea se gasesc nesarate;
• alune, caju, nuci, migdale, fistic;
• stafide, smochine, curmale;
• alte fructe deshidratate, fara zahar;
• produsele ecologice, desigur (care, apropo, in unele supermarketuri sunt imprastiate peste tot, in loc sa fie toate in acelasi raion);
• uleiuri vegetale – as vrea pe aceasta cale sa amintesc ca este bine sa nu le folosim la prajeli, ci sa le consumam in stare cruda, in salate sau peste legume la cuptor. Uleiul cel mai recomandat pentru prajit este cel de palmier, dar acest produs este una din cauzele defrisarilor masive si a instaurarii monoculturilor in padurea amazoniana, asa ca… mai bine ne lipsim de prajeli, daca putem.

Sursa imaginii: Flickr