Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.