Alcohol denat., ethyl alcohol, cetyl alcohol, stearyl alcohol sunt denumiri pe care le regasim pe etichetele produselor cosmetice. Stim ca alcoolul nu este nociv precum alte ingrediente, dar poate usca pielea sau sa fie un element iritant pentru persoanele sensibile. Sunt insa toti alcoolii la fel?
Alcoolul etilic usuca pielea, poate cauza iritatii sau sa agraveze cuperoza. Alcoolii care usuca pielea sunt listati pe etichete sub denumirile alcohol denat., ethanol sau ethyl alcohol.
Scopul utilizarii alcoolului in cosmetice – si il intalnim chiar in produsele organice adesea – este de a fixa parfumul, precum si de a ajuta la conservarea produselor. Insa el are efect ca si agent de conservare numai daca este folosit in proportie de cca. 20%. De aceea, unii “puritani” ai produselor naturale nu il agreeaza in mod deosebit, chiar daca nu este unul dintre ingredientele foarte discutabile.
Mai exista si o clasa a “alcoolilor grasi” cum sunt cetearyl alcohol si stearyl alcohol. Acestia nu sunt alcooli in adevaratul sens al cuvantului, nu usuca pielea, ci sunt mai degraba o ceara emulsifianta, facuta dintr-o combinatie de alcooli grasi proveniti din surse vegetale, de exemplu din nuca de cocos. Ei au rolul de agenti de ingrosare in creme, avand chiar si un efect hidratant pentru piele. Sunt bine tolerati si de pielea sensibila.
In Cosmetic Database, alcooli care usuca pielea au grad de risc de 5-6, in timp ce alcoolii grasi au un grad de risc de 0-1.
Sa ne intoarcem la conceptul pe care se bazeaza acest blog. Sa revenim la simplitatea definirii lui. Mi-am dat seama intr-o zi ca ar trebui sa reamintim tuturor ceva.
De fapt organic, bio, ecologic nu sunt inventii ale perioadei moderne. Nu. Sunt concepte care redenumesc… o moda veche. Asta e organic. De moda veche. Demodat. Desuet. Un fel de “vintage” chiar. “Old school”. Organic inseamna “ca la bunica”. Inseamna “ca pe vremuri”. Simplu, natural, firesc.
Agricultura organica inseamna agricultura practicata in jurul ideii ca ferma este un organism autosuficient, care se hraneste singur si isi refoloseste la infinit propriile resurse. Semintele provin din recoltele anterioare, iar ingrasamantul provine de la animalele aceleiasi ferme si din compostul alcatuit din resturile fermei. Totul se reia la nesfarsit, fara fetilizatori chimici adusi din alta parte, fara seminte iesite din laboratoare si care pot sa germineze doar o data.
Pe vremuri, tot ce aveam nevoie sa stim era sa consumam mai multe fructe si legume. Intre noi fie vorba, bunicii nostri nu se imbolnaveau niciodata chiar daca mancau slanina si sunca non stop… Acum, trebuie sa avem in consideratie atatea criterii! Nu orice fructe si legume sunt bune. Majoritatea sunt lipsite de vitamine datorita agriculturii intensive si nefiresti. Majoritatea arata perfect, sunt bune de pozat, dar au resturi de pesticide si nu au gust. Suntem cu totii mult mai bolnavi, iar hrana este sursa principala de otrava.
Si atunci incepi sa te intrebi de unde si pana unde am putut fi convinsi ca tot ce e modern e bun? De ce ni se pare ca suntem moderne daca avem in dulapiorul din baie 20 de creme de marca, scumpe, cu liste de cate 30 ingrediente fiecare? Si ce ingrediente! De ce trebuie sa cumparam 10 solutii de curatenie pentru casa, cate una pentru fiecare obiect in parte, care mai de care cu miros chimic si cu diverse atentionari cu capete de mort pe eticheta?
Este ciudat sa acceptam ca modern inseamna mai nesanatos, cu mai multe chimicale. Si totusi, acceptam.
Sursa fotografiei: puzzel boy pe Flickr
Mai ca nu gasiti produse fara ei. Putine game de cosmetice i-au inlaturat, dar ele merita cautate, si iata de ce:
Puternici agenti spumanti, cunoscuti in chimie ca si surfactanti anionici sau detergenti. Ei sunt prezenti in cam toate produsele conventionale care fac spuma, de la sampon si gel de dus pana la pasta de dinti si creme pentru acnee. De asemenea, sunt folositi de obicei in spalatorii auto, pentru degresarea motoarelor! …Ciudat ca sunt folositi si in extrafinele noastre cosmetice de marca, nu?
Ambii compusi luati in discutie pot cauza iritatii ale pielii si deshidratare. Chiar si concentratii de sub 0,5% de SLS pot cauza iritatii ale pielii, or cam toate produsele cosmetice spumante de pe piata, pentru par sau corp, contin mai mult de 10% concentratie de SLS sau SLES. Motivul? unul foarte simplu: acesti surfactanti sunt extrem de ieftini, iar riscuri ca dermatita, eczema si uscaciunea pielii sunt minore, nu-i asa? La urma urmei, aceste simptome pot fi cauzate de alte ingrediente din sampon sau gel de dus, mai ales ca aproape tot ce contine SLS contine si parfum sintetic, parabeni si coloranti sintetici – toti acestia fiind potentiali alergeni.
SLS nu doar ca usuca uleiurile naturale emise de piele, dar dauneaza si proteinelor pielii, ingaduind agentilor nocivi din mediu sa atace mai usor epiderma.
Daca ar fi sa facem concurs, SLS este mai toxic decat SLES, insa SLES are o alta “bulina neagra” adesea neglijata:
Procesul de fabricare in care este antrenat SLES contamineaza compusul cu agentul cancerigen cunoscut ca 1,4-Dioxane (a nu fi confundat cu Dioxina!). Dioxane se acumuleaza in organism si poate evolua in cancer. In mediile de productie a cosmeticelor a fost depistat cancerul de ficat dat de dioxane lucratorilor. Citeste mai departe »
Graviditatea este o stare naturala si speciala pentru femei. Ea este o perioada de mai mare ingrijire si atentie, indreptate catre fiinta ce urmeaza sa vina pe lume.
Se pare ca femeilor gravide nu le este adresata doar interdictia de a lua medicamente in timpul sarcinii, ci si cea de a folosi parfumuri, creme, lotiuni de corp etc.
Substantele toxice continute in produsele cosmetice obisnuite pot afecta fatul si pot cauza defecte de nastere, dereglari hormonale, chiar si cancer. Un celebru avertisment se refera la tulburarile in dezvoltarea aparatului reproducator al copilului, mai ales daca acesta va fi baiat. Influenta hormonala pe care o produc anumite substante chimice continute in cosmetice poate afecta baietelul, in sensul ca pot creste, la maturitate, riscul de sterilitate si cancer de prostata.
Triclosanul - acest compus care “populeaza” sapunurile lichide a fost identificat in laptele de mama; asadar, o mama ce a fost expusa acestui compus, prin intermediul produselor de ingrijire folosite, va transmite compusul chimic noului-nascut, prin alaptare. Este o descoperire foarte suparatoare, intrucat triclosanul are puterea de a afecta functionarea tiroidei si a hormonilor reproductivi ai copilului. Mai ales ca este un agent antibacterian inutil…
Ftalatii - adesea nici nu sunt trecuti pe etichete. Se gasesc in mod obisnuit in parfumuri, lac de unghii, sampoane. Ei afecteaza copiii cat timp acestia sunt inca in uter, daca viitoarea mamica foloseste parfumuri sau alte produse cu ftalati. Citeste mai departe »
Intre produsele de infrumusetare, vopsele de par sunt intre cele mai toxice. In special cele pentru culoarea neagra.
Ingredientele de evitat cand cumparam vopsea de par suna sau au in compozitie cam asa: ammonia, peroxide, benzene si p-phenylenediamine (paraphenylenediamine).
As vrea sa analizam putin p-phenylenediamine – ingredientul are grad de risc 10 (cel mai inalt!) in ghidul Skin Deep. Se gaseste in vopselele Aveda, Wella, L’Oreal, Garnier, Revlon etc. (Aveda este insa mai putin toxica decat celelalte enumerate). Mai ales vopselele negre contin acest compus. E drept ca e singurul compus ce da nuanta neagra…
O solutie pentru evitarea compusilor toxici din vopseaua neagra ar fi poate alegerea unui saten foarte inchis? Sau putem apela la vopselele naturale, precum si la pulberile pure de plante: henna, indigo, cassia, hibiscus, katam.
Sursa imaginii: Flickr
Nota: prezenta ingredientelor discutabile in produsele de ingrijire nu echivaleaza automat cu periculozitatea acestora. Ingredientele luate in discutie sunt controversate, insa nu dovedite cu absoluta siguranta ca fiind toxice sau cancerigene. Alegerea de a folosi produse naturale tine de nivelul de calitate pe care noi il pretindem si de respectul pe care il primim ca si consumatori din partea producatorilor.