Care sunt efectele unei alimentatii naturale? Citisem anul trecut un articol pe International Herald Tribune legat de acest subiect. Medicul pediatru american Alan Greene – care are si un site interesant, pe care il urmaresc – a aflat ca animalele din fermele ce au trecut la statutul organic au ajuns sa se imbolnaveasca mult mai rar si a vrut sa se convinga daca o astfel de schimbare are efecte si la oameni. Si, dupa mai bine de 3 ani de alimentatie organica 100%, el declara ca are mai multa energie, se trezeste mai devreme dimineata si se imbolnaveste rar.

De altfel, pot confirma ca resimt efectele hranei naturale asupra organismului meu. Chiar am remarcat ca in perioadele cand consum alimente procesate sau cu zahar rafinat sau prajeli ma cuprinde o stare de oboseala si apatie, spre deosebire de perioadele cand reusesc sa ma mentin la un regim numai natural. Trebuie insa sa precizez ca sunt 100% sigura ca acest lucru este resimtit doar de catre unele persoane, majoritatea fiind perfect energici si plini de viata cu Coca Cola, napolitane, cornuri si Crispy Strips…

Unde gasim mancare organica?

Mancarea certificata organic nu este chiar usor de gasit. In orasele mari din tara noastra sunt magazine specializate doar pe hrana bio. 

Hrana ecologica se gaseste si in unele supermarketuri sau plafare, pe rafturi separate de alimentele obisnuite (sau, cel putin, asa ar trebui).

In lumea larga exista pana si restaurante si cafenele cu meniu organic; daca planuiti excursii si vreti sa aflati unde le gasiti, puteti cauta pe internet, dar oricum ponderea lor este inca una scazuta. Exista astfel de localuri si in capitala noastra, dar si unul in Cluj Napoca.

Desigur, daca aveti parinti/bunici la tara, va puteti procura de acolo legume, fructe, lapte, oua, carne – in special daca nu s-au folosit ingrasaminte chimice la culturi sau antibiotice la animale. Personal, procur legumele, ouale si mierea de la ASAT (legat de care voi mai reveni), pe langa faptul ca ma bucur sa aduc ce se poate din gradina mamei mele, nestropita decat cu apa, in weekend-uri, cand are timp sa mearga la tara si sa se ocupe de ea. Fotografiile din acest articol sunt de fapt realizate acolo. Ultimele dati am beneficiat de fasole verde, ardei grasi, marar, cimbru, menta, cartofi, morcovi, castraveti.

De ce este mancarea organica mai scumpa?

Aceia dintre voi ce au intrat intr-un magazin bio sau au cochetat cu raftul de alimente bio din supermarketuri, au observat probabil ca hrana organica are preturi mai mari decat cea conventionala. Nu intotdeauna functioneaza principiul ca “daca e mai scump, inseamna ca e mai bun”. Dar in acest caz… cam da. Motivele pentru preturile mari ale alimentelor bio (fie ca sunt vegetale, carne, lapte, oua, biscuiti, sucuri, iaurturi, uleiuri) sunt insa intemeiate.

Pentru culturile de vegetale organice nu se folosesc pesticide, erbicide, fertilizatori chimici; acestea sunt utilizate de fermele conventionale, care vor sa se asigure ca obtin productie de 100% din culturile lor cu minimum de efort si costuri. Recoltele fermelor organice sunt mai scazute cu 10-40% decat cele provenite din agricultura obisnuita. Fermierii ce cultiva organic au alte metode de a fertiliza solul, de a controla semintele, de a lupta cu daunatorii, de a preveni bolile animalelor. Bineinteles ca toate aceste metode, fiind naturale, asigura o productie scazuta, si prin urmare si mancarea organica este mai scumpa decat cea din supermarketuri. Fiind interzise erbicidele (substante ce distrug buruienile), la fermele organice culturile se plivesc uneori manual, ceea ce trebuie sa fie obositor si ia mult timp.

Un foarte important aspect in agricultura ecologica este biodiversitatea, adica evitarea plantarii in ani succesivi a acelorasi tipuri de plante pe acelasi lot de pamant. Incalcarea acestei reguli (iar agricultura “pe banda” o incalca) duce la slabirea rezistentei culturilor in fata daunatorilor, ceea ce, la randu-i, duce la folosirea a tot mai multe erbicide si pesticide, care diminueaza calitatea culturilor, polueaza apa si ne afecteaza si sanatatea.

Multe culturi provin din seminte modificate genetic. Daca un vierme incearca sa manance din leguma sau fructul respectiv, moare. Din pacate, etichetarea produselor alimentare ce contin organisme modificate genetic nu este inca obligatorie.

Sigur, in Romania inca nu prea se profita de potentialul agricol si nu se prea cultiva bio, pe cand alte tari se fac eforturi mari sa se treaca la statutul organic, pana si pentru cultivarea florilor, de pilda.

Chiar daca este scump sau dificil sa trecem la un regim de alimentatie bio, cred ca putem ca macar in anumite privinte sa o facem, cum ar fi mai ales alimentatia copiilor nostri. Este bine sa ii invatam de mici sa nu adore dulciurile cumparate, gen ciocolata, napolitane, bomboane etc., ci mai degraba sa ii invatam cu alternative de desert facut acasa din ingrediente alese si cu inlocuitori naturali pentru atat de nocivul zahar. Cat despre noi, putem procura macar unele alimente esentiale (cum sunt laptele, branza, ouale, cartofii, morcovii, varza, fructele) de la tara, si nu din supermarketuri. Exista si cateva metode sa economisim bani cumparand bio. Si exista perioade de promotii, reduceri etc.

Exista vreo dovada ca mancarea organica este mai sanatoasa?

Unii cercetatori in materie au afirmat ca diferentele nu sunt mari intre hrana conventionala si cea organica, in timp ce altii, dimpotriva, au argumentat ca mancarea organica este mult mai bogata in anumite substante nutritive.

Pana la urma, probabil ca diferenta ne-o va revela organismul nostru.

Si, pentru ca orice regula are o exceptie, ea se numeste ciocolata bio. Pentru ca ciocolata contine niste nutrienti totusi, indeosebi cea neagra (desi nu e cea mai placuta, dar… ce nu fac eu mai nou de dragul evitarii otravirii cu alimente de proasta calitate?). Ca sa fiu mai exacta, este preferabila ciocolata cu minim 72% cacao, datorita flavonoidelor continute in cacao.

Ciocolata bio fiind mai scumpa, evident, am o motivatie sa cumpar mai rar. Dar uneori sunt promotii, iar ciocolata bio este chiar mai ieftina decat cea obisnuita. Imi place si ma reconforteaza ideea ca ciocolata bio este facuta cu zahar nerafinat din trestie de zahar, nu cu zahar alb rafinat, pe care il evit cat pot. Este adevarat ca zaharul brun, ca si cel alb (si parca mai exista si rosu), contine calorii. Dar macar acesta brun nu este calorie pura, ci aduce si niste substante nutritive.

Pentru ca citirea etichetei ciocolatei bio imi da mereu o mare satisfactie, redau una mai jos, ca exemplu:

Ingrediente: zahar de trestie*, unt de cacao*, lapte praf nedegresat (16%), nuca de cocos rasa* (14%), masa de cacao*, zahar de trestie pura*, lapte praf degresat* (4%), alune macinate*, vanilie macinata* (*=din agricultura ecologica).

Sursa imaginii: Flickr

Ce le oferim copiilor nostri? Hrana modificata genetic sau iradiata, cu grasimi vegetale hidrogenate, E-uri, zahar rafinat si alte ingrediente care ii fac sa vrea tot mai mult, fara sa-i sature? Ca sa nu mai vorbim de echilibrul hormonal, atat de important. Hrana sanatoasa, naturala joaca un rol de neinlocuit in acest tablou, in timp ce hrana procesata a pierdut multi nutrienti valorosi. Ba mai rau, hrana procesata contine substante ce actioneaza ca perturbatori hormonali, cum este xenoestrogenul.

Dezavantajele hranei procesate

Toxinele din hrana procesata provin in special din:

• BHA (Butylated Hydroxyanisole) – un conservant;
• FD&C Red No3 – un colorant;
• BPA (bisphenol A) – ingredient in plasticul din biberoane si alte recipiente pentru hrana, care, in anumite conditii, se transmite in hrana sau lichidul continut de aceste recipiente;
• conservele din metal;
• insecticidele, antibioticele, fertilizatorii chimici si pesticidele folosite de agricultura si ale caror reziduuri raman in alimente.

Solutii pentru un regim alimentar mai sanatos la copii

Hrana aleasa face diferenta in sanatate, asa ca nu trebuie sa ne fure mirajul supermarketului plin si colorat. Pe cat posibil, sa alegem alimentatia naturala, bio chiar. Daca nu avem magazin specializat bio in oras, sa cautam in supermarketuri acele rafturi dedicate produselor ecologice. Acestea au un pret ceva mai ridicat decat produsele obisnuite, dar putem apela la diverse metode de economisire atunci cand cumparam produse bio.

Cateva solutii la indemana oricui pentru a imbunatati alimentatia copiilor ar fi:

• sa ne aprovizionam cu fructe, legume, oua, lactate si carne cat mai naturale, de la satele unde inca nu au ajuns pesticidele, evitand produsele din supermarket;
• sa le asiguram copiilor zilnic hrana vegetala proaspata: fructe si legume – sa le spalam cat mai bine, eventual cu o solutie din apa cu putin otet, pentru a elimina resturile de pesticide;
• sa incercam, de dragul lor, sa gatim acasa cat mai mult, in locul alegerii semi-preparatelor sau conservelor din comert;
• sa inlocuim zaharul alb cu zahar nerafinat, sirop de artar, nectar de agave sau miere;
• sa ii invatam pe copii cu ciocolata de casa facuta cu zahar nerafinat sau cu ciocolata neagra din comert cu minim 72% cacao (si sa ne obisnuim prietenii/rudele sa nu aduca dulciuri ca si cadou);
• sa ii invatam pe copiii nostri sa evite bauturile carbogazoase si mancarea de tip fast-food;
• sa ii invatam sa aleaga ce sa manance atunci cand merg in vizite la prieteni.

Sursa imaginii: Flickr

Orice tratament – fie medicamentos, fie cosmetic – pentru acnee este neputincios daca sunteti intruna apasata de stres sau daca aveti o alimentatie defectuoasa. Adica mancarea de tip fast-food, prajeli, dulciuri cu zahar rafinat, sucuri carbogazoase, mezeluri etc. Ideea esentiala este sa eliminati toxinele din organism, lucru ce va ameliora si acneea.

Iata asadar alte cateva trucuri:

1. Dimineata se bea o cana de ceai de macese – pregatit de cu seara;

2. Renuntati la laptele de vaca (mai ales ca sigur il luati de la supermarket) si inlocuiti-l cu lapte de capra, de soia sau de orez;

3. Precum spuneam, adio dulciuri cu zahar rafinat. E mai usor decat va vine sa credeti. Alegeti sa inlocuiti zaharul rafinat cu miere, sirop de artar sau de agave, ciocolata neagra (de preferinta bio);

4. In loc de “rontaieli”, consumati un grapefruit;

5. Renuntati la painea alba si la paste (aici se include si pizza). Alegeti painea si pastele fainoase integrale;

6. Beti mult ceai verde;

7. Ideal ar fi sa consumati, o data pe zi, o salata mare cu verdeturi, la care se pot adauga proteine (tofu, naut sau mazare);

8. In apa de baut, puneti o lingurita de otet de mere – o lingurita la o cana de 250 ml;

Sursa trucurilor: The Green Beauty Guide.
Sursa imaginii: Flickr.

Pentru ca vegetarianismul nu este doar o ambitie in care sa plonjez cu capul inainte, ci ceea ce doresc sa fie un drum bine ales, m-am informat putin despre cum trebuie ales meniul vegetarian de termen lung.

Majoritatea persoanelor blameaza regimul vegetarian, considerandu-l periculos pentru sanatate. Si as fi perfect de acord cu aceasta fraza. Doar ca ea nu este completa. Corect este a spune ca regimul vegetarian este periculos pentru sanatate daca este practicat in mod iresponsabil. Adica renuntam la carne si “umplem” locul gol cu alimentele oferite de industria alimentara moderna: produse cu ingrediente modificate genetic, produse rafinate, faina alba, margarina, zahar alb si dulciuri de tot felul, grasimi vegetale hidrogenate, orez alb, prajeli, fructe si legume stropite cu pesticide etc. Consumarea obisnuita a acestor alimente duce la dezechilibre in organism si la slabirea sistemului imunitar. Si, de fapt, scopul regimului vegetarian este mult mai mult decat renuntarea la carne. Este asumarea unui regim sanatos, energizant, chibzuit.

Cateva “reguli” pentru vegetarieni

1. Pentru oricine, vegetarian sau nu, cel mai important lucru in alimentatie sunt legumele si fructele crude, nepreparate termic. Ele pot fi incorporate in diverse salate sau pot fi consumate sub forma de sucuri stoarse in casa. Desigur, ar fi bine sa va aprovizonati de la sate, chiar si din piata, pentru a minimiza riscul reziduurilor de pesticide din aceste vegetale. Sau sa cumparati bio cat de mult va permite portofelul.

2. Proteinele de calitate trebuie consumate de 3-4 ori pe saptamana – acestea provin din naut, linte, fasole, mazare, soia (tofu). Tot surse de proteine sunt si oleaginoasele: nuci, alune, migdale, fistic, seminte de dovleac si floarea soarelui, masline, dar si uleiurile extrase din ele. Oleaginoasele se consuma neprajite si de preferinta fara sare. Uleiurile sunt sanatoase toate, atat timp cat nu sunt utilizate in prajeli; ele reprezinta o sursa “buna” de grasimi de care organismul are nevoie. Sa nu uitam nici de quinoa, cereala ce contine proteine mai bune ca cele din carne. Pentru ca organismul sa primeasca tot ce are nevoie, cele de mai sus trebuie completate cu:

3. Consumarea, macar de 2-3 ori pe saptamana, a laptelui, iaurtului, oualor si branzeturilor. Ar fi de preferat sa le luati tot din gospodarii taranesti romanesti, iar la lapte este de preferat cel de capra, mai usor asimilabil de catre organism. Tot la capitolul lapte, pentru cei reticenti la laptele de provenienta animala, dar nu numai, se recomanda laptele de soia sau cel de orez. Cat despre branza, chiar daca sunteti mari fani, este recomandat sa nu fie consumata zilnic, trebuind ca cel putin 2 zile pe saptamana sa fie fara branza. Pentru vegani, este subiect de controversa daca ar fi sau nu de dorit luarea unui supliment de vitamina B12.

4. Avem nevoie de fibre, care se gasesc in cerealele integrale (grau, orz, ovaz, secara, orez brun), in painea integrala, in varza, broccoli, salata verde. Aport de fibre trebuie sa avem zilnic.

5. Daca sunteti amatori de dulce - dulcele este o slabiciune personala, dar m-am straduit sa las acest punct la final… Trebuie cumva facut si renuntat la dulciurile cu zahar alb rafinat (adica toate dulciurile din supermarket, cofetarii, patiserii, inghetata etc.). Renuntarea la zahar nu tine de vegetarianism, insa este un bun demers paralel.

Pentru intarirea sistemului imunitar (nu doar la vegetarieni) foarte bun este polenul, in cure de cate 2 luni, de 2 ori pe an.

Vegetarienii sunt mai slabi si mai sanatosi?

Da, vegetarienii sunt mai slabi, caci in general sunt mai atenti la ceea ce mananca si dieta lor este un mod de viata cu mai putine calorii, dar si cu mai putine alimente daunatoare. Sigur, exista anumite persoane care pot tine un regim vegan strict. Am toata aprecierea pentru aceste persoane, dar cred ca nu oricine are organismul si vointa suficient de tari pentru un astfel de deziderat.

Studiile medicale au dovedit ca vegetarienii sunt si mai sanatosi, la ei riscul de boli cardiace, diabet si anumite tipuri de cancer fiind mai redus.

Desigur, exista si o multitudine de opinii contra celor redate mai sus. Personal, insa, in aceste ultime luni m-am simtit mult mai energica, nu am mai resimtit oboseala decat rar si dorm mult mai bine.

Plus ca renuntarea la carne sau cel putin reducerea consumului de carne este o atitudine fireasca de protest impotriva industriei nesanatoase a carnii. Ne putem gandi ca a sacrifica alte fiinte pentru confortul propriu nu ne poate conduce catre o evolutie personala sau de specie.

P.S. Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste un substitut pentru sfatul medicului.

Sursa imaginilor: 1, 2, 3.

Veste buna, insa, pentru amatorii de dulce! Nu mai trebuie sa va abtineti drastic de la dulce pentru a va pastra sanatatea si silueta. Exista alternative la zaharul rafinat, care este daunator organismului. Acesta creste nivelul glicemiei in sange si din punct de vedere nutritional nu are nici o valoare.

Puteti folosi in deserturi optiuni de indulcitori naturali ce contin, pe langa gustul bun, elemente nutriente si minerale ce ajuta sistemul digestiv. Este posibil ca textura sau gustul deserturilor sa fie schimbate fata de varianta cu zahar traditional, insa pana la urma devine chestiune de obisnuinta si responsabilitate fata de propria sanatate. Dar este si foarte posibil sa agreati mai mult gustul acestor indulcitori naturali.

Siropul de artar

Are un gust minunat, merge de minune cu clatite si nu trebuie folosit mult. In functie de culoare, de data de recoltare a sevei si de gust, siropul de artar este clasificat in trei grade: A, B si C. Daca siropul de grad A are o culoare maronie relativ luminoasa si are o aroma fina, cel de grad C este intunecat la culoare si are un gust puternic aromat. Cel de gradul C este de preferat. Zincul continut este un bun adjuvant al sistemului imunitar.

Mierea de albine, desigur

Bogată în vitamine, mai ales grupa B, şi în minerale. Deşi conţine zaharuri, este de preferat în locul zahărului rafinat si puteti incerca sa o folositi chiar si la prepararea prăjiturilor.

Mierea poate constitui micul dejun care sa ne tina toata ziua departe de dulciuri. Puteti sa incropiti rapid un mic platou cu banane, nuci sau cereale, la care sa adaugati cateva lingurite de miere si putina scortisoara.

In Romania exista destui producatori de miere ecologica.

Zaharul ecologic, nerafinat

Obtinut prin procedee simple bazate pe principiul pastrarii melasei naturale a trestiei de zahar si nu pe extragerea (rafinarea) ei. Aceasta diferenta face ca zaharul din trestie, nerafinat, sa posede o culoare si aroma superioara, naturala si sa contina vitamine si minerale naturale (K, Ca, Mg, P, Na, Fe, S).

Siropul de orez brun

Bun inlocuitor al zaharului atunci cand gatesti. Provine din orez brun prajit mult timp.

Siropul din malt de orz

Ca si indulcitorul precedent, se poate folosi la gatit, insa trebuie stiut ca nu este foarte dulce.

Nectarul de agave

In forma lichida sunt usor de folosit pe post de indulcitori pentru fructe sau cereale. Se pune foarte putin. Nectarul de agave provine dintr-un fel de cactus. Este bun si pentru diabetici fiindca are o pozitie joasa pe scara glicemica. E bogat si in vitaminele B, C, D, E, calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, seleniu si crom. Pe langa aceasta, se poate utiliza mai putin cu un sfert fata de cantitatea pe care o foloseati cu zaharul obisnuit.

Zaharul de curmale

Contine calciu, fier, magneziu, potasiu si cupru, substituind cu succes zaharul brun.

Melasa

Reziduu siropos de culoare bruna, provenit de la extragerea zaharului din sfecla sau din trestie de zahar. Ne aduce tot atatea calorii ca si zaharul, din pacate, dar macar contine si ceva vitamine si minerale.

Sorg-ul

Sirop obtinut din sorg, planta furajera. Ca si gust se aseamana cu melasa, este bogat in minerale, calciu, potasiu si fier si are efect antioxidant.

Pentru pofta de dulce, dar daca nu aveti de gand sa gatiti voi insiva un desert, alegeti urmatoarele optiuni:

Ciocolata neagra

Este benefică şi prin conţinutul mare de flavonoide, substanţe care previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge. Însă şi în acest caz cantitatea consumată contează (maxim 10 g pe zi). Plus ca trebuie atentie la laptele din continutul ciocolatei, caci acesta inhiba actiunea benefica a flavonoidelor.

Fructele proaspete

Sunt cea mai bună alternativă la dulciuri, dar mai putin fructele cunoscute ca foarte dulci: banane, struguri. De asemenea, trebuie stiut ca fructele nu se consuma imediat dupa alte feluri de mancare, ci intre mese.

Precum e usor de constatat, aceste dulciuri si indulcitori naturali au si elemente nutritionale importante pe care zaharul alb nu le contine, ba chiar mai mult, acesta dauneaza sanatatii.

Sursa imaginilor: Flickr, Flickr