Mai jos doua retete de crema de ciocolata rece, care pastreaza toate proprietatile nutritive ale pudrei de cacao. Prima este mai degraba o spuma cu textura subtire, iar cea de-a doua este o crema vascoasa.

Crema de ciocolata lichida

Ingrediente

• 4 linguri tarate de grau sau de psylium (ultimele au efect purgativ) – se gasesc in magazine naturiste;
• 2 linguri miere;
• 1 cana apa (sau chiar mai putin);
• 6 linguri cacao bio (sau pudra de roscove).

Se mixeaza in blender pana se formeaza o “spuma”. Se pot adauga bucatele de fructe sau de nuci.

Crema de ciocolata solida

Ingrediente

• 2 linguri cacao bio (sau pudra de roscove)
• 2 linguri miere
• bucatele de nuci (sau migdale, alune)
• fulgi de cocos (optional)
• stafide
• ghimbir pudra (optional)

Se amesteca incet cu o lingurita mierea cu cacao, iar cand s-a format crema se adauga nucile, fulgii de cocos si stafidele.

Sursa fotografiei: Flickr

Produsele lactate nu reprezinta ceea ce se cheama “hrana sanatoasa”, chiar daca nu se poate nega ca ele contin calciu. Totusi, acest lucru nu inseamna ca organismul nostru poate sa absoarba acest calciu. Chiar dimpotriva, calciul din lapte este extrem de greu de absorbit de catre organism. (Mai trebuie pomenite antibioticele si hormonii administrati vacilor in prezent pentru producerea laptelui la scara larga?)

Alte surse de calciu sunt reprezentate de migdale, varza, broccoli, salata, sfecla, suc de morcovi, tofu. Prin urmare, este de preferat consumarea acestora si reducerea consumului de branza, lapte, iaurt, smantana etc. O alternativa ar fi laptele de migdale, de nuca, de mei sau cel de orez, de exemplu.

UPDATE: Calciul se absoarbe cel mai bine din varza (mai ales broccoli) – in proportie de 50-70%. Abia apoi urmeaza celelalte surse.

Sursa imaginii: Flickr

• Cititi lista de efecte secundare ale medicamentelor pe care le luati. Nu luati medicamente in exces, multe probleme de sanatate se pot vindeca prin homeopatie sau ceaiuri de plante. Desigur, la indrumarea unui specialist, insa unele remedii naturale pot fi luate fara nici un risc si pe cont propriu.
• Daca parul a inceput sa cada dupa inceperea unei anumite diete, ar trebui regandita dieta respectiva. Slabirea nu trebuie sa distruga organismul, ci sa il umple de vitalitate si sa il curete de toxine. O dieta care va face sa va simtiti… pur si simplu rau nu este o dieta adecvata.
• Unele studii japoneze au aratat ca un consum ridicat de grasimi animale creste productia de sebum. Reduceti deci grasimile animale, inlocuindu-le cu grasimile vegetale si renuntati la alimente cu grasimi hidrogenate. Renuntati la dulciuri cu zahar alb si la produse de patiserie cu faina alba, precum si la alimente procesate.

• Mancati variat, aduceti-va aminte sa consumati grasimi bune cum ar fi uleiurile vegetale presate la rece – indeosebi ulei de in -, nuci, alune, migdale, seminte crude, avocado, multe verdeturi crude. Este mai simplu sa mananci crud, nu presupune nici efortul de a gati, plus ca astfel se conserva substantele nutritive ale legumelor. Biotina (vitamina H) continuta in ovaz, nuci si orez brun, este de asemenea de ajutor. La fel si fierul, continut in verdeturi, caju, fructe uscate, coacaze. Absorbtia fierului de catre organism trebuie ajutata prin consumul de vitamina C, pe care o obtinem din citrice, kiwi, capsuni. Puteti lua si un supliment de vitamine din complexul B.
• pentru imbunatatirea circulatiei sangvine la nivelul scalpului, adaugati cateva picaturi de ulei esential de rozmarin in sampon si masati bine scalpul la spalare. Daca, desigur, nu sunteti alergici la el. Folositi sampoane naturale, neinvazive, care nu dau senzatia de mancarime a scalpului.

Adaptat dupa Care2

Grasimile din alimentatie se impart in grasimi simple (trigliceride) si grasimi complexe (colesterolul).

Grasimile simple sunt de doua feluri:

• grasimi saturate – contin o cantitate mare de acizi grasi saturati, iar la temperaturi scazute sunt solide;
• grasimi nesaturate – contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati si, chiar la temperaturi scazute, sunt lichide sau tartinabile.

Grasimile nesaturate includ si acizii grasi esentiali Omega 3 si Omega 6, de importanta foarte mare pentru organism.

O alta categorie de grasimi sunt grasimile trans, adica acizi grasi nesaturati modificati in urma unui proces industrial de hidrogenare partiala. Aceste grasimi au impact negativ asupra sanatatii si aportul lor trebuie diminuat.

Deci ce grasimi sa consumam?

Grasimile bune si de care organismul are nevoie sunt grasimile nesaturate (poli-nesaturate si mono-nesaturate). Ele se gasesc in uleiurile vegetale, in pestele gras, in oleaginoase (nuci, alune, migdale, fistic, seminte de dovleac si floarea soarelui, masline). Acidul Omega 3 se intalneste in pestele gras, nuci, ulei de in, ulei de rapita, iar acidul Omega 6 se gaseste in uleiul de floarea soarelui.

Asadar, orice ulei este bun, atat timp cat nu este folosit la prajeli. Uleiurile pot fi consumate in salate sau la cartofii copti. Pentru prajit, se recomanda uleiul de palmier, care isi mentine stabilitatea la temperaturi inalte. Totusi, avand in vedere ca sute de hectare de teren au fost despadurite pentru conversia la palmieri pentru ulei, este bine sa reducem la minimum posibil consumul de ulei de palmier, si deci de prajeli, fie ele si “mai sanatoase”.

Ce grasimi sa evitam?

Grasimile rele pentru organism sunt grasimile saturate si grasimile trans, deoarece cresc nivelul colesterolului in sange si maresc riscul de aparitie a bolilor cardio-vasculare.

In principiu, produsele cu cantitati mari de grasimi saturate sunt solide la temperaturi mici (frigider). Este imposibil sa ne ferim totalmente de grasimile saturate, dar trebuie retinut ca, cu cat o grasime este mai usor de intins pe paine la temperaturi scazute sau este chiar lichida (uleiuri vegetale), cu atat continutul de grasimi saturate este mai scazut. Informatiile nutritionale de pe etichete ne dau date despre cantitatea de grasimi saturate din produse.

Grasimile trans sunt mai usor de identificat, deoarece prezenta in lista de ingrediente a grasimilor hidrogenate sau partial hidrogenate indica si prezenta grasimilor trans in acel produs (grasimile hidrogenate si partial hidrogenate se gasesc intr-o gama larga de produse: maioneza, produse de patiserie, cofetarie, chipsuri, biscuiti, eugenii, sticksuri, ciocolata cu o compozitie complexa, produsele care contin margarine industriale). Grasimi trans apar si in lapte, unt, smantana.

Sursa imaginii: Flickr

Dar chiar se mai gaseste ceva sanatos in supermarket? Sau doar hrana procesata si cu E-uri?

Am incropit rapid o lista scurta cu ce mi-a venit in minte, dar, desigur, astept completarile sau contrazicerile voastre. Mai putem cumpara ceva din salvatorul-de-timp supermarket daca vrem sa ne hranim sanatos?

• avocado, kiwi, mango – toate cu risc scazut sa prezinte urme de pesticide sub coaja;
• seminte de floarea soarelui decojite – in general numai acestea se gasesc nesarate;
• alune, caju, nuci, migdale, fistic;
• stafide, smochine, curmale;
• alte fructe deshidratate, fara zahar;
• produsele ecologice, desigur (care, apropo, in unele supermarketuri sunt imprastiate peste tot, in loc sa fie toate in acelasi raion);
• uleiuri vegetale – as vrea pe aceasta cale sa amintesc ca este bine sa nu le folosim la prajeli, ci sa le consumam in stare cruda, in salate sau peste legume la cuptor. Uleiul cel mai recomandat pentru prajit este cel de palmier, dar acest produs este una din cauzele defrisarilor masive si a instaurarii monoculturilor in padurea amazoniana, asa ca… mai bine ne lipsim de prajeli, daca putem.

Sursa imaginii: Flickr