Hamadi – Keira Knightley.

Compania are un slogan foarte amuzant si cu care sunt sigura ca isi atrag si mai multi clienti-vedete: Tested on actresses, never on animals.

Keira adora samponul si, butonand, m-am oprit la acesta. Daca sunt 2 ingrediente pe care le-as folosi eu la cosmetice, acestea sunt chiar ghimbirul si laptele de soia.

236 ml la 27 dolari americani…

John Masters – Winona Ryder, Sarah Jessica Parker, Alicia Silverstone si altii folosesc numai aceste sampoane.

Am incercat si eu John Masters, pentru ca eram foarte curioasa despre aceste sampoane atat de laudate.

Ingredientele:
Aloe barbadensis (aloe vera leaf juice) gel,* aqua (water), babassuamidopropyl betaine, decyl glucoside,** disodium cocoamphodiacetate, glycerin, zinc gluconate, zinc salt, rosmarinus officinalis (rosemary) leaf/stem extract,* urtica dioica (nettle) root extract,* chamomilla recutica (chamomile) flower extract,* salvia officinalis (sage) leaf/stem extract,* equisetum hiemale (horsetail) leaf/stem extract,* lavandula angustifolia (lavender) flower/leaf/stem extract,* salix alba (willow) bark extract,* carica papaya (papaya) extract, yucca schidigera (yucca) leaf extract,* panthenol (vitamin B), allantoin (comfrey-derived), wheat amino acids, chlorophyll, riboflavin, sodium benzoate, potassium sorbate, vanilla planifolia (bourbon vanilla) fruit oil,* rosmarinus officinalis (rosemary) leaf oil,*salvia officinalis (sage) leaf oil*
*Certificate organice de catre QAI/CCOF
**Aprobate de EcoCert.

Nu prea imi suna bine benzoatul de sodiu, ce-i drept. Oricum, inteleg de ce sunt innebunite vedetele dupa acest sampon… Eu l-am ales intamplator de pe net, nestiind cum miroase, dar am constatat ca are un parfum imbatator de caramel si vanilie. Consistenta este ca si cea a unui sampon obisnuit, face spuma la fel, deci nu este greu sa te adaptezi la bio in astfel de conditii. Mai ales ca lasa parul matasos si curat mult timp.

Burt’s Bees – gama preferata de Julianne Moore.

Intre noi fie vorba, Burt’s Bees nu produc cosmetice organice, nici bune pentru vegani, fiind pe baza de ceara de albine, precum rezulta din numele ales sugestiv. Sunt produse naturale, dar americanii le catalogheaza organice…

Oricum, compania este renumita pentru eforturile de reducere a impactului productiei asupra mediului, precum am mentionat intr-o postare anterioara.

Juice Beauty folosesc Cameron Diaz, Ashley Judd, Shirley MacLaine, Madonna, Cindy Crawford si Jenny Garth.

Pangea Organics – Gwyneth Paltrow.

Nimic de mirare, din ce am gasit intamplator pe net, gusturile lui Gwyneth par sa fie intre cele mai alese.

Compania Pangea Organics are si un design de produs deosebit (admit ca ma mai uit si la asta, desi nu ambalajul este important, ci continutul). Personal, cand incerc sa imi dau seama ce politica a ingredientelor duce o anumita firma, cercetez lista de ingrediente a cremelor de ochi. Daca la acest capitol compania nu ofera un produs pur, imi ridica niste indoieli. Crema de ochi Pangea are cam multe ingrediente, desi niciunul din lista de compusi nocivi… Oricum, cine stie cand le vom gasi la noi, avand in vedere ca vin tocmai de pe continentul nord-american.

Suki - Tom Hanks

Reputate ca fiind extrem de eficiente, si Suki Pure sunt produse tot in SUA.

Iata ce contine un balsam de ochi (si imi place): organic sunflower (helianthis annus), jojoba (simmondsia chinensis), rice germ (oryza sativa), grapeseed (vitis vineifera), evening primrose (oenothera biennis) & rosehip seed (rosa canina) oils, organic fair trade cocoa butter (theobroma cacao), organic fair trade coconut oil (cocos nucifera), 100% natural beeswax (cera alba), organic carrot oil (daucus carota), 100% natural non-gmo vitamin e (tocopherol), organic fair trade shea butter (butyrospermum parkii), organic apricot kernel oil (prunus armeniaca), organic lavender (lavandula angustifolia) & carrot seed (daucus carota) extracts, aroma (pure premium steam distilled essential oil).

Weleda – Brooke Shields, Winona Ryder, Kerry Washington, Lili Taylor, Helena Christiansen.

Dr. Alkaitis - Gisele Bundchen

Lavera – Debra Messing, Jerry Hall

Dr. Hauschka – Jennifer Aniston, Cate Blanchett, Madonna.

Patyka - Gwyneth Paltrow

Din nou admiratie pentru designul de produs, este  cu adevarat rafinat… si pretul este pe masura, ce-i drept. 24 dolari americani pentru 200 ml de gel de dus…

Kimia – Victoria Beckham

Erbaviva - Madonna, Gwyneth Paltrow and Gwen Stefani

Trilogy - Danni Minogue

Produsele Trilogy sunt pe baza de ulei de macese si au si ele un design deosebit.

Nu putem incheia scurta incursiune prin baia vedetelor fara a aminti de linia de cosmetice creata de Stella McCartney, extrem de apreciata de celebritati. Stella este si designer de imbracaminte din materiale organice, precum si de pantofi vegani.

Am sesizat la cei interesati si care si-au facut un obicei din a se ingriji in mod organic (si foarte bine au facut!) de a nu mai distinge intre mit si realitate. Mai jos urmeaza sa enumar cateva din miturile care mi se par cele mai relevante, in ceea ce priveste cosmeticele organice.

1. Daca pe ambalaj scrie “natural” sau “organic” inseamna ca asa si este

Nu neaparat. Mai ales “natural” nu e un termen de incredere, iar din moment ce producatorii nu au nici o responsabilitate impusa legal vizavi de termenul “natural”, nu se sfiesc sa il adauge pe produse complet sintetice. Pentru a fi siguri ca un produs este natural sau organic, trebuie invatat cum sa citim eticheta.

Degeaba un produs contine un ingredient sau doua provenite din culturi ecologice, daca restul compozitiei e facuta din aditivi chimici. Este o metoda a marilor branduri de a “prinde” un loc pe podium in piata noului curent green ce incepe sa prinda glas in intreaga lume.

2. “Certificat organic” inseamna ca produsul contine numai ingrediente naturale organice

Exista multe tipuri de certificare, unele avand cerinte foarte laxe, certificarea obtinandu-se relativ usor, altele mai exigente, certificand ca organice foarte putine produse. Cateva din aceste organisme sunt Soil Association din UK, Ecocert din Franta, BDIH din Germania, OFC din Australia, USDA din SUA etc.

3. Cosmeticele organice sunt mai scumpe decat cosmeticele obisnuite

Asta depinde cu ce compari. Sunt destule marci de cosmetice organice certificate de institutii de prestigiu la aceleasi preturi ca si cosmeticele obisnuite. Exemplific: Weleda, Balm Balm.

Trebuie notat ca aceste cosmetice ne tin mai mult, fiind foarte concentrate. Plus ca am putea sa ne obisnuim cu obiceiul de a ne prepara singure cosmeticele naturale. Nu totul trebuie cumparat din magazin!

4. Cosmeticele organice (sau orice alte cosmetice) fac minuni

Sa nu cadem in cealalta extrema! Doar pt ca ceva e organic si sanatos si nenociv nu inseamna ca face minuni si ne va schimba peste noapte look-ul. Doar ca nu ne face rau, spre deosebire de cosmeticele obisnuite. Insa nu exista efecte minune, nu credeti asta nici la cosmeticele obisnuite, nici la cele organice! Singura diferenta este ca primele va fac sa absorbiti in organism substante toxice care va vor imbatrani inainte de vreme si care in timp va pot afecta sanatatea, in timp ce ultimele va fac bine si va mentin tanara mai mult timp. Nu minuni.

5. Produsele organice nu contin alergeni

Daca aveti alergie la oleaginoase, iar noua lotiune de corp organica cumparata este pe baza de ulei de nuca, veti fi alergica la ea, in mod logic.

Cosmeticele organice nu contin alergeni sintetici, asta da. Dar daca suferiti de alergii la anumite plante sau fructe, cititi de doua ori eticheta inainte de a cumpara si folosi. Este desigur mai bine sa folositi cosmetice organice, insa faptul ca ele sunt mai sanatoase nu inseamna ca oricare face bine oricui.

6. Cosmeticele organice, neavand conservanti, expira foarte repede

Nu este adevarat. Etichetele bio exclud anumiti conservanti considerati nocivi (cum sunt parabenii).

Dar ele autorizeaza folosirea altor produse, cum ar fi benzyl alcohol, benzoic acid, sorbic acid, sodium benzoate, potassium sorbate etc. In plus, la cosmeticele organice este notorie folosirea uleiurilor esentiale, cunoscute pentru proprietatile lor conservatoare, dar care asigura si proprietati benefice produsului.

Este drept ca majoritatea celor mai pure cosmetice organice au un termen de valabilitate de 6 luni de la deschidere, dar sa fim seriosi: cine are nevoie de 6 luni ca sa termine o crema?

7. Deodorantele bio nu sunt eficiente

Efectul deodorantelor bio este, intr-adevar, mai putin radical decat efectul deodorantului clasic, care blocheaza porii, retinand toxinele in organism.

Deodorantele organice nu contin aluminiu si sunt concepute pe baza de plante antibacteriene, eficace impotriva mirosurilor transpiratiei. Mai mult, deodorantele organice nu contin parabeni, conservanti dovediti a favoriza aparitia cancerului mamar.

8. Cosmeticele organice au ambalaje urate, textura inestetica, miros neplacut si nu fac spuma destula

Fals. Multe marci de renume nu pot rivaliza cu unele marci de cosmetice bio la aspectul de design de produs (vezi in acest articol fotografiile cu diverse produse organice). Nici la continut.

Iar faptul ca produsele au mici aglomerari de uleiuri sau extracte care le fac sa para mai putin fluide este tocmai garantia calitatii si naturaletii lor.

Cat despre parfum, aceste cosmetice contin parfumuri din uleiuri esentiale, astfel ca mirosul este mai apropiat de mirosul naturii, ceea ce poate fi ciudat dupa atatia ani de parfumuri sintetice. Oricum, ce va intereseaza mai mult la o crema: cum miroase sau cum va protejeaza pielea si sanatatea?

Unele cosmetice organice extrem de pure nu fac multa spuma intr-adevar (geluri de dus, sampoane), insa este gresit sa folosim cantitati mari de produs doar pentru spuma. Lipsa spumei se datoreaza lipsei SLS, un compus nociv folosit pentru degresarea motoarelor, de care pielea noastra chiar nu are nevoie.

9. Cosmeticele bio nu includ produse necesare unei femei, cum sunt fixativele, parfumurile, vopselele de par

Partial fals.

Este drept ca marci de cosmetice bio cu fixativi puternici nu exista, insa industria este in progres si sunt deja de gasit ceara si spray-uri fixative cu ingrediente bio certificate.

Florascent este o marca de parfumuri organice, la fel L’Artisan Parfumeur, firma ce a lansat primul parfum complet organic; puteti incerca si apa de toaleta Jo Wood sau parfumurile Patyka.

Vopsele de par naturale, fara amoniac si alte ingrediente nocive gasim la companiile Logona, Sante, 3 Chenes.

Mai mult, exista marci de tampoane organice (Natracare), lubrifianti organici (Yes), si chiar prezervative organice (Condomi).

10. Nu este nevoie sa citesc etichetele

Din moment ce un produs e scump, are reclama buna si e un brand celebru – inseamna ca este foarte bun?

Aici totul depinde de judecata individuala pe care o facem inainte de a cumpara un produs. Consider nu a ne respecta nu inseamna a da bani multi pe produse care nu ne respecta sanatatea.

Adesea vedem pe unele produse scris mare că ar conţine ingrediente “naturale” sau “organice”.

Între exemplele de astfel de ingrediente din cosmetice, să luăm ca exemplificare lanolina (lanolin), care este produsă din grăsimea lânii (ceara ce acoperă lâna naturală a oilor). Ea este folosită în multe tipuri de cosmetice, fiind de obicei trâmbiţat că este naturală, pură. Ceea ce însă nu ni se spune este că oile respective au fost probabil supuse tratamentelor cu pesticide împotriva păduchilor. Aşa că, dacă lanolina nu este purificată, urme din acele pesticide rămân în ea şi se absorb uşor în pielea noastră. Pe etichetele produselor trebuie să scrie că lanolina este purificată (purified lanolin). Numai oile din fermele organice pot oferi lanolină curată.

Adevărul este că nu există nici un fel de autoritate care să reglementeze aceste două concepte, de “natural” şi de “organic”.

Există însă organisme internaţionale recunoscute de certificare, care guvernează folosirea expresiei “certificat organic”. Dacă un produs cosmetic se pretinde organic, dar afirmaţia nu este susţinută prin afişarea pe cutie a siglei unui organism de certificare, el nu valorează nimic.

Câteva exemple de care mă tot leg eu, pentru că m-au păcălit şi pe mine: Lush, L’Occitane, Yves Rocher, The Body Shop. La Yves Rocher vom găsi ambalaje pe care scrie că provin numai din hârtie reciclată (şi pentru asta, laudă lor!), iar la L’Occitane vom vedea că unele ingrediente provin din agricultura organică. Dar ce efect au aceste ambalaje sau ingrediente benefice în amestecul cu chimicalele nocive ? Sigur că istoria The Body Shop e una impresionantă, cu Anita Roddick care a susţinut principiul “community trade”, adică plata unui preţ echitabil pentru ingredientele recoltate de pe teritorii populate de comunităţi sărace, însă şi produsele lor finale conţin aluminiu, parabeni, sodium lauryl sulphate, propylen glycol şi glicerină nevegetală.

Ideea este ca întregul produs cosmetic să fie organic, nu doar câteva ingrediente din conţinutul lui. Iar termenul după care trebuie să ne uităm pe etichete este “certificat organic”, adică o instituţie neutră de certificare a cosmeticelor a verificat calitatea şi provenienţa ingredientelor, recoltarea lor dupa principii etice, precum şi procesul de fabricare a produsului cosmetic final.

Ce înseamnă certificat organic?

Organismele de certificare sunt independente şi oprează conform unor standarde internaţionale stricte. Întregul proces de producţie a cosmeticelor este monitorizat în mod riguros, începând cu seminţele plantei:

- cum sunt crescute plantele
- cum sunt recoltate
- cum sunt depozitate
- cum sunt transportate
- cum sunt procesate.

Dacă fiecare stadiu al producţiei de cosmetice este efectuat în acord cu standardele internaţionale recunoscute, atunci produsul final va afişa pe cutie sigla organismului de certificare organică. De asemenea, pe lista de ingrediente vom vedea termeni pe înţelesul tuturor, nu termeni de specialitate proprii doar chimiştilor!

În alegerea unui produs cosmetic garantat natural, uitaţi-vă după insemne cum ar fi: Soil Association, Ecocert, BDIH etc. Vă redau mai jos câteva sigle ajutătoare:

Soil Association din UK

Produsele certificate organic de acest organism conţin cel puţin 95% ingrediente organice, poartă sigla reprezentată mai sus şi confirmă faptul că nu s-au folosit ingrediente nocive pentru organismul uman.

Exemple de mărci certificate de ei pe care le puteţi găsi la noi sau în excursii în străinatate:

• Baby Boo
• Balm Balm
• Bentley Organic Products
• Ecosoapia
• Eselle Organics
• Essential Care
• Green People
• Kristen Bailey
• Neal’s Yard
• Pai Skincare
• Sophyto
• Spiezia

www.soilassociation.org

BDIH Germania

La standardele BDIH s-au conformat mulţi producători europeni de cosmetice. Standardul precizează ce ingrediente se pot şi nu se pot folosi, sisteme de coservare admise şi se asigură că produsele nu sunt testate pe animale.

Exemple de mărci certificate de ei pe care le puteţi găsi la noi sau în excursii în străinatate:

• Farfalla
• Lavera
• Lavere
• Living Nature
• Logona
• Primavera
• Santa Verde
• Sante
• Weleda

www.kontrollierte-naturkosmetik.de

ECOCERT Franţa

Exemple de mărci certificate de ei pe care le puteţi găsi la noi sau în excursii în străinatate:

• John Masters Organics
• Kaeline
• Patyka
• Urtekram

www.ecocert.com

Mai puteţi avea încredere în următoarele sigle:

Personal, din cercetările făcute pe internet, am ajuns la concluzia că Soil Association este cel mai exigent organism de certificare. Produsele certificate de ei conţin cel mai mic număr de ingrediente, lucru esenţial, deoarece înseamnă că în acele produse este mai multă plantă decât adjuvanţi. Constituie şi acesta un alt indiciu în alegerea unui produs cosmetic natural, fie că este vorba de şampon sau cremă sau pastă de dinţi sau deodorant: lungimea listei de ingrediente. Cu cât este mai scurtă, cu atât mai bine!