Ingrediente:

• cca. 3,5 litri apa
• 2 linguri ulei de neem
• 1/2 lingurita ulei esential de rozmarin
• 1/2 lingurita ulei esential de lavanda
• optional, 2 linguri detergent lichid organic pentru vase.

Se amesteca totul si se pastreaza intr-un recipient cu care se poate pulveriza. Daca aveti doar recipiente mai mici, diminuati cantitatile din reteta.  Se pulverizeaza solutia pe toata planta, agitand din cand in cand recipientul pentru ca uleiurile si apa sa nu se separe.

1 – Desfundarea si dezodorizarea scurgerilor

Combinatia de otet si bicarbonat de sodiu este o alternativa demna de luat in seama, fiind mai blanda cu tevile decat solutiile din comert pentru desfundarea scurgerilor. Se toarna in scurgere jumatate de cana de bicarbonat, peste care se varsa o cana de otet. Dupa ce reactia celor doua elemente s-a potolit, lasati sa curga apa fierbinte, apoi rece, timp de cateva minute. Aceasta stratagema ajuta si la eliminarea mirosurilor neplacute.

2 – Eliminarea mucegaiului

Inainte de a trece la clor si alte solutii puternice, iritante sau poluante, incercati sa rezolvati problema mucegaiului prin pulverizare cu otet alb.

3 – Curatarea argintariei, cuprului si otelului

Atat pentru obiecte de tot felul, cat si pentru bijuterii, folositi “scufundarea” timp de cateva ore intr-o cana de otet cu 3-4 linguri de bicarbonat de sodiu. Clatiti cu apa rece si lustruiti cu un prosop moale.

4 – Eliminarea etichetelor autoadezive

Daca doriti sa refolositi un borcan de sticla sau o cutie de plastic, dar are aplicata o eticheta autoadeziva, o puteti indeparta folosind otet si spaland cu un burete abraziv.

5 – Improspatarea covoarelor

Covoarele pot fi curatate cu o solutie formata din 3,5 litri de apa si o cana de otet alb. Solutia nu necesita clatire, dupa uscare disparand si mirosul de otet. Ca sa indepartati petele de pe covor, folositi o solutie de 2 linguri de sare dizolvate in jumatate de cana de otet. Se freaca bine pata, se lasa sa se usuce, iar apoi se aspira zona, pentru a indeparta resturile de sare. In cazul petelor dificile, adaugati la solutie 2 linguri de borax sau sapun lichid natural.

6 – Eliminarea petelor de grasime

Petele de grasime de pe masa si mobila de bucatarie se elimina stergand zonele afectate cu un burete inmuiat in apa, pe care se toarna putin otet. Mirosul de otet va disparea odata ce solutia se evapora.

7 – Curatarea frigiderului

Acesta se spala cu o solutie de apa si otet, iar pentru mentinerea departe a mirosurilor neplacute se lasa in frigider un mic recipient cu bicarbonat de sodiu.

8 – Dezinfectarea filtrelor

Filtrele de la aparatul de aer conditionat sau umidificator se curata, odata la 2 saptamani, cu o solutie 1:1 de apa calda si otet.

9 – Curatarea pensulelor pentru vopsit

Pensulele cu vopsea intarita se pot “salva” daca se tin inmuiate in otet din vin mai multe ore, iar apoi se clatesc cu apa fierbinte si sapun lichid.

10 – Curatarea cratitelor si tigailor

Pentru a economisi bani la detergentul (ecologic) de vase, inmultiti-l cu otet. Acest procedeu va mari puterea de indepartare a grasimilor pe care o are detergentul. Pentru petele prajite dificile acumulate pe vase, fierbeti-le in apa cu otet pentru 5 minute, apoi spalati-le ca de obicei.

11 – Solutii universale de curatenie

Pentru a o varianta naturala la detergentii agresivi din comert, fabricati-va un lichid de curatenie universala din 2 parti apa, 1 parte otet alb si cateva picaturi de detergent de vase sau sapun lichid natural.

12 – Indepartarea moliilor si a altor insecte din camara

Un remediu pentru aceasta problema este pastrarea in camara, pentru o saptamana, a unui vas cu otet de mere in care se picura putin detergent de vase. Dupa aceasta perioada, curatati bine rafturile cu o solutie de apa cu bicarbonat de sodiu si detergent si aruncati produsele vechi sau expirate care pot atrage molii: faina, paste, ovaz sau alte cereale.

13 – Eliminarea pesticidelor de pe fructe si legume

Daca ati cumparat fructe si legume de la supermarket – sau chiar de la piata – le puteti spala cu apa rece in care ati turnat otet de mere. Aceasta solutie elimina reziduurile de murdarie si de pesticide care pot ramane pe vegetale.

14 – Spalarea mainilor de pete si mirosuri tari

Dupa ce gatiti cu fructe rosii care pateaza sau alimente puternic mirositoare, spalati mainile cu otet inainte de a spala cu sapun obisnuit.

Va urma…

Culese din Reader's Digest

Sursa imaginii: Flickr

Prin urmare, nu este vorba de un brand, ci de un tip de sapun facut in mod exclusiv din uleiuri vegetale, fara grasimi de origine animala sau substante sintetice. Puritanii considera ca sapunul ar trebui facut numai din ulei de masline, dar sunt si variante de castile soap care contin ulei de cocos si jojoba. Insasi natura acestor sapunuri vegetale este mai blanda fata de mediul inconjurator, datorita nivelului mic de pierderi din timpul fabricatiei. In plus, acest produs este si mai usor biodegradabil.

Sapunul castile – un sapun cu multiple utilizari

Sapunul castile are mai multe utilizari, pe langa cea evidenta, de curatare a pielii.

Poate fi folosit ca si sampon si nu necesita folosirea ulterioara a balsamului. Este si mai ieftin si mai eficient decat cocktailul de compusi chimici din sampoanele obisnuite. Sapunurile normale usuca parul, daca le folositi pe post de sampon, ceea ce insa nu se intampla cu sapunurile vegetale! Prin urmare, chiar daca nu scrie pe el in mod expres “sampon”, il puteti folosi si astfel.

In forma lichida, sapunul vegetal este si mai versatil, putand fi utilizat pe post de spuma de ras, ca sampon pentru animalele de companie, pentru spalarea manuala a rufelor, curatenie generala (diluat si folosit in dozatoare cu spray), ca degresant pentru aragaz si vase (chiar si in masina automata de spalat vase), dar si ca solutie ecologica pentru daunatori (in loc de pesticide).

In Sideris Shop gasiti acum sapunuri lichide pe baza de castile soap, parfumate cu diverse combinatii de uleiuri esentiale. O varianta picanta, cu Bergamot, Cardamom si Coriandru, dar si o varianta blanda, cu Lavanda si Musetel.

Sursa imaginii: Flickr

Aceasta invitatie este pentru timisorenii care doresc sa isi procure hrana sanatoasa, de la tara. Pentru aceia care si-ar fi dorit sa aiba parinti sau bunici la tara. Pentru aceia care s-au saturat de gustul rosiilor si ardeilor de supermarket si care se gandesc la calitatea mesei lor si a copiilor lor. In sfarsit, este pentru toti romanii, caci daca aceasta idee supravietuieste, se va extinde in toate marile orase, lipsite de acces la hrana cultivata in mod traditional.

In prezent, chiar daca soseste iarna, in Timisoara se fac inscrieri in programul ASAT pentru anul 2010. ASAT presupune legarea unei relatii intre oraseni si producatori de la sat, care pot oferi legume, fructe, oua, branza, miere. Este o idee la mare cautare in alte tari europene, tocmai pentru ca oamenii – aleg sa nu folosesc termenul de consumatori - devin tot mai constienti ca prin agricultura cu pesticide nu putem spera sa avem o alimentatie sanatoasa. Incurajarea micilor producatori de la sate este esentiala. Si deloc dificila.

In acest an 2009, m-am bucurat sa imi pot procura, in sfarsit, cele mai multe alimente astfel, de la tara, cum doream de multa vreme. De aceea, va propun sa va inscrieti in numar cat mai mare in ASAT si sa beneficiati si voi de produse naturale, scriind la adresa de contact a celor care coordoneaza acest proiect: asat_tm@yahoo.com. Programul de distributie a produselor de la sat s-a realizat si in 2009, cum spuneam, si a presupus intalniri saptamanale pentru ridicarea “cosului” cu legume, a fructelor, a oualor, a branzei si a mierii naturale. Aceste intalniri nu iau mult timp, practic puteti intra in posesia produselor in 5 minute. Si nu veti mai face piata, plus ca veti petrece mult mai putin timp in supermarket. Plata se face in avans in ASAT, specific acestui tip de program, pentru ca producatorul de la sat sa isi poata face un plan de culturi pentru anul urmator. Acest avans de 200 lei poate indeparta doritorii, la o prima privire, insa dovada faptului ca acest program este unul functional si benefic este faptul ca in sezonul 2009 au participat la distributii peste 100 persoane.

Prin urmare, sustin si recomand aceasta idee, iar in momentul de fata regret ca a trecut sezonul de bogatie a pamantului. Insa unele produse – cartofi, ceapa, branza – continua sa fie furnizate si pe perioada iernii, astfel ca regretul este mai mic.

Va invit sa participati si voi la sustinerea agriculturii traditionale romanesti!

Sursa fotografiei: Flickr

ASAT (Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti) este mijlocul prin care locuitorii de la oras – in speta Timisoara doar, deocamdata – pot sa isi procure saptamanal legume, fructe, miere, oua, carne si branza de la mici producatori situati in apropierea orasului, producatori care si-au asumat obligatia de a cultiva si obtine aceste bunuri in mod traditional. Adica fara erbicide, antibiotice s.a.m.d. De altfel, domnul care ne procura legumele si care locuieste in Belint, judetul Timis, ne-a impartasit ca pentru daunatori foloseste o infuzie din urzica si ardei iute.

Pentru ca se incurajeaza transparenta in acest sistem, cumparatorii pot efectua vizite la ferma din Belint, spre a vedea modul efectiv in care sunt ingrijite culturile. In acest fel, producatorul poate avea si el o imagine despre cine sunt persoanele pentru care cultiva, nefiind o simpla furnizare abstracta. Desigur ca nu exista o certificare ecologica, dar nici nu este nevoie. Alegerea producatorilor s-a facut pe baza unor evaluari realizate de colaboratorul francez al acestui proiect (reprezentant al retelei internationale din domeniu, Urgenci). Ideea de baza a ASAT este de fapt duala, cuprinzand atat satisfacerea dorintei locuitorilor de la oras de a consuma mai sanatos, “cu gust”, cat si sustinerea agriculturii locale, traditionale. Este foarte important sa consumam local nu doar pentru ca organismul nostru are necesitati conferite de mediul geografic in care traim efectiv, ci si pentru ca este mult mai firesc si ecologic sa ne hranim din produsele din zona, nu importate de la distante mari si care au un traseu costisitor si cu pierderi pana ajung efectiv la noi.

Joia trecuta am fost la prima distributie de legume si m-am ales cu: 1,5 kg castraveti; 1,5 kg cartofi noi; o gulie; o legatura de marar; o legatura mare de ceapa verde; un dovlecel; o varza. Adica un “cos mic”. Pentru cosul mare, cantitatile erau cu ceva mai mari. Costul unui cos mic a fost de 17,5 lei – aproximativ egal cu preturile pietei, unde nu mereu gasesti produse naturale. In plus, comandasem si 1 kg de branza de vaca, de care sunt foarte multumita.

Momentan, in ASAT sunt inscrise in jur de 100 persoane, in special tineri. Ceea ce arata ca totusi exista suficiente persoane decise sa sustina un consum mai sanatos si sa protesteze impotriva alimentelor modificate genetic sau crescute fara respect fata de biodiversitate sau sanatatea noastra.  (Acolo am reintalnit-o pe Raluca, al carei blog Freecycle Tm, il recomand, pentru a fi la curent cu noutatile ecologiste de la noi din oras.)

Din pacate, spatiul de distributie este mic si nu foarte primitor, astfel ca dezideratul de a socializa intre noi este mai greu de atins. Totusi, nu imposibil.

Astept asadar urmatoarele distributii.

Imaginea: Flickr

Azi tratam un subiect delicat, dar care este extrem de important. Poate intre cele mai importante.

Acum cativa ani, recent oricum, imi amintesc ca circula pe email-uri un power point mai lung despre pericolele pe care le prezinta tampoanele pe care le folosim (OB, Tampax etc.). Eu de obicei sterg acest gen de email-uri, ceea ce am facut si atunci, desi mi-am pus intrebarea daca nu cumva o fi si ceva adevar la mijloc. Oricum, neavand la vremea respectiva alta alegere mai sanatoasa… stiinta nu m-ar fi ajutat cu nimic.

Intre timp am descoperit ca si in Romania exista de cumparat tampoane din bumbac organic 100% , mai exact cele produse de compania Natracare. Aceasta firma produce atat tampoane, cat si absorbante si servetele pentru igiena intima. Le recomand calduros. Pe ele scrie ca este posibil sa nu fie mereu perfect albe, datorita faptului ca nu sunt inalbite cu clor, dar sa stiti ca nu le lipseste aspectul igienic, alb.

Oricum, pentru ca pomeneam de power point-ul acela care a circulat candva atat de abitir pe email-uri, l-am tot cautat pe internet ca sa reverific informatiile continute in el, in lumina cunostintelor mele din prezent. Tot ce scrie in el pare a fi adevarat, mi-au confirmat alte surse (inalbirea cu clor a tampoanelor, dioxina nociva emanata datorita procesului de inalbire etc.), cu exceptia mentiunii despre folosirea azbestului in tampoane, cu scopul de a ne face sa sangeram mai mult si, deci, a cumpara mai multe produse… Pe asta nu am putut-o verifica, nu am mai gasit niciunde pe internet sa scrie despre azbest in tampoane. Deci, in afara acestui din urma fapt (care pare a fi o legenda urbana), power point-ul respectiv este intemeiat stiintific, deci daca l-ati retinut si pastrat, foarte bine!

Sa discutam asadar putin despre tampoane, caci ne vizeaza in foarte mare masura pe toate:

Aparitia primelor probleme generate de tampoanele conventionale

Aparitia tampoanelor se situeaza in jurul anului 1930, iar femeile nu si-au pus probleme legate de siguranta folosirii lor, poate tocmai pentru ca a fost o inventie confortabila si binevenita. Insa in ultimii 30 de ani s-a constatat o incredibila crestere a cazurilor de boli considerate altadata rare, precum endometrita, fibromi si chiar cancer, ceea ce a dus la analiza mai atenta a produselor de igiena feminina. La finalul anilor 70 si inceputul anilor 80 a avut loc manifestarea TSS (sindromul socului toxic), cauzat de Staphylococcus aureus, o bacterie ale carei toxine sunt amplificate de anumite fibre sintetice folosite la fabricarea tampoanelor pentru a spori gradul lor de absorbtie. Peste 50 de femei au murit si peste 1.000 au suferit de pe urma TSS.

S-a descoperit ca cele mai nocive tampoane erau cele produse de Procter & Gamble. Desigur, compania nu a luat in seama ani de zile reclamatiile clientiilor. Abia in 1975 a admis ca tampoanele Rely contineau agenti reputati a cauza cancer si ca produsele alterau organismele naturale ce exista in interiorul vaginului. Tampoanele respective au fost retrase din magazine in 1980, dar multe femei sustin ca au lasat in urma histerectomii si infertilitate.

In urma acestei crize, a fost interzisa prin lege folosirea de substante cum ar fi carboxymethylcellulose, vascoza polyacrylate (un derivat al celulozei) si poliesterul in fabricarea tampoanelor. Insa vascoza cleioasa (sper ca am tradus bine) inca mai poate fi folosita, ceea ce, pentru unii observatori, constituie motiv de ingrijorare, pentru ca si aceasta poate amplifica toxinele intr-o anumita masura.

Din ce sunt facute tampoanele?

Cele mai sigure tampoane si care ar reduce riscul TSS la minim sunt cele din bumbac 100%. In prezent, majoritatea tampoanelor sunt fabricate din vascoza, bumbac obisnuit (cultivat prin stropire intensiva cu pesticide) si arome chimice nedivulgate. Mai mult, se practica inalbirea lor cu clor. FDA din SUA (The Food and Drug Administration) insista ca aceste tampoane sunt sigure. Perspectiva TSS nu a disparut insa. Anumite marci americane de tampoane au fost interzise in Japonia, unde guvernul reglementeaza industria mai strict. Motivul oferit? Nivelul bacterian prea ridicat.

Ca o paranteza, in SUA exista cursuri pentru sanatate si igiena feminina, unde are loc o demonstratie simpla in fata clasei: se introduce un tampon nou intr-un pahar cu apa; dupa ce absoarbe apa, se scoate afara si se observa toate fibrele ramase in apa. In realitate, acestea raman si in interiorul vaginului femeilor, desigur.

Ca tot vorbim de recoltele de bumbac obisnuit, peste un bilion de tone de pesticide si erbicide sunt folosite anual pentru a stropi recoltele de bumbac. Reziduurile acestor pesticide pot contamina tampoanele. Multe din aceste pesticide pot dauna sistemului nervos, pot conduce la cancer sau pot genera dereglari hormonale. Desi efectele dereglatorilor hormonali asupra sanatatii feminine nu sunt intelese pe deplin, se stie faptul ca estrogenul insusi poate cauza probleme cand ajunge la anumite nivele. Femeile cu niveluri ridicate de estrogen sau care folosesc medicamentatie ce contine estrogen prezinta un risc mai mare sa faca fibromi sau endometrita. In 1996 un articol din ziarul Science concluziona ca atunci cand chimicalele de genul estrogenului sunt combinate, ele devin mai nocive. De asemenea, in prezent, o mare parte din productia de bumbac din SUA este modificata genetic, ceea ce ridica ingrijorari serioase cu privire la efectele pe termen lung. Prezenta bumbacului alterat genetic in tampoane si bandaje poate creste numarul de bacterii rezistente la antibiotice.

Mai departe, care este riscul prezentat pentru sanatatea feminina de catre dioxina, un compus derivat din procesul de inalbire cu clor folosit pentru a face fibrele tampoanelor sa dobandeasca culoarea alb imaculat? In tampoane au fost descoperite urme de dioxina, care este daunatoare chiar si in cantitati mici (apropo, exact aceeasi problema apare si la scutecele de tip Pampers!). Din moment ce o femeie obisnuita foloseste mai mult de 11.500 tampoane pe parcursul vietii, chiar si urmele mici de dioxina pot fi cantaritoare. Totusi pe ambalajele tampoanelor nu gasim avertismente referitoare la acest fapt.

Ce tampoane este bine sa folosim?

Alternativa la tampoanele si absorbantele conventionale sunt cele din bumbac organic, deci cultivat ecologic, care nu a fost stropit cu pesticide. De asemenea, exista absorbante refolosibile (o idee mai greu de acceptat poate, dar destul de populara in lume), precum si produse menstruale alternative din cauciuc natural.

Sursa: EMagazine
Sursa imaginilor: 1, 2

Iata lista fructelor si legumelor preferabil a fi consumate organic (adica sa fi fost cultivate ecologic) sau macar din gradina bunicilor. Motivul? Pentru ca sunt cele mai stropite vegetale in agricultura, iar reziduurile de pesticide se pastreaza in continutul plantei, ajungand, in final, in organismul nostru:

Fructe ce ar trebui consumate organic

1. Nectarinele

2. Piersicile

3. Capsunile

4. Strugurii

5. Perele

6. Merele

7. Ciresele

8. Pepenele

Legumele ce ar trebui consumate organic

1. Cartofii

2. Fasolea verde

3. Ardeii grasi

4. Castravetii

5. Rosiile

6. Mazarea

7. Morcovii

8. Telina

Vezi si articolul precedent, “Cele mai sigure 10 vegetale pe care le puteti cumpara non-organice“.

Sursa imaginilor: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

1. Sparanghelul

Sparanghelul are rezistenta mai mare la daunatori, deci sunt folosite mai putine pesticide la cultivarea lui.

2. Avocado

Avocado are coaja groasa, ceea ce asigura miezului protectia impotriva urmelor de pesticide cu care a fost stropit fructul.

3. Bananele

La fel, reziduurile pesticidelor raman pe coaja bananei, care nu se consuma. Este recomandata alegerea bananelor inca necoapte total, ce pot fi tinute in casa intr-o punga de hartie pentru a se rumeni.

4. Broccoli

Culturile de broccoli nu sunt atat de supuse bolilor, deci sunt stropite mai putin. A nu se arunca tulpina de la broccoli, ea poate fi consumata, deoarece contine vitamine.

5. Varza

Si varza se cultiva relativ usor, deci nu este atat de stropita cu pesticide. Cand cumparati, evitati varza ce are foile din afara galbui. In plus, la consum, foile dinspre exterior in general sunt eliminate.

6. Kiwi

Coaja de kiwi actioneaza ca o bariera pentru pesticide. In orice caz, spalarea fructului inainte de decojire este esentiala.

7. Mango

Si coaja groasa de mango inlatura pericolul infiltrarii urmelor de pesticide in fruct. Totusi, clatiti bine fructul inainte de decojire.

8. Ceapa

Usor de cultivat, ceapa nu necesita stropiri prea dese. Alegeti-le pe cele ferme si fara pete.

9. Papaya

Reziduurile de pesticide raman pe coaja, doar o spalare inainte de folosire este suficienta.

10. Ananasul

Intrucat nici gand sa consumam imbracamintea groasa a ananasului, suntem feriti de pesticide, care raman in exterior.

Sursa imaginilor: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10