Ideea acestui articol a venit de la e-mailul unei cliente care caută produse de makeup fără carmin, întrucât identificase o alergie severă la acest ingredient.
Așadar, ce au în comun sucurile roșii, iaurturile cu fructe și rujurile, unele dintre ele chiar bio? Colorantul roșu numit carmin. Alte denumiri pentru carmin, în cazul în care aveți alergie la acest compus sau doriți produse vegane, obținute fără cruzime, sunt: cochineal, crimson lake, natural red 4, C.I. 75470, E120.
Hibiscus este cunoscut îndeosebi de amatorii de ceai, datorită gustului său deosebit. Însă floarea de hibiscus, uscată și transformată în pudră fină, are valoare și în produsele cosmetice: șampoane, măști capilare, măști pentru ten, exfoliante, creme hidratante, vopsea henna, colorant natural roz-violet.
Hibiscus este îndeosebi recomandat pentru tenul matur, cu riduri, pentru că activează microcirculația, ajută la reînnoirea celulelor, conferă luminozitate tenului și are efect de prevenire, dar și de reducere a ridurilor deja existente. Pudra din flori de hibiscus conține alfa-hydroxy acizi, cu efect de revitalizare a tenului.
Stabilizatorii mențin funcțiile diverselor ingrediente cosmetice, de pildă ingredientele active, parfumurile și uleiurile esențiale. În această categorie sunt incluși diverși agenți care sunt utilizați pentru stabilizarea valorii pH-ului, evitându-se aciditatea sau alcalinitatea excesivă a compoziției. Ex.: acid lactic, cetil palmitat.
Cosmeticele pot fi usor contaminate cu bacterii, îndeosebi cele care conțin apă. Conservanții sunt ingrediente active care inhibă infestarea cu bacterii, ciuperci, viruși. Se adaugă în compoziții cosmetice la sfârșit, când totul este aproape răcit. Ex.: vitamina E, ulei esențial de tea tree sau oregano, extract din sâmburi de grapefruit etc.
Pentru că vorbeam despre conservanții folosiți în cosmetice, iată și o listă cu cele mai inofensive substanțe pe care le putem utiliza pentru conservarea cremelor, loțiunilor, șampoanelor preparate în casă:
Alcoolul – alcoolul din plante este un clasic al conservării, putând fi folosit în proporție de până la 20% într-o compoziție. Într-adevăr, produsele cu alcool sunt în general contraindicate pielii sensibile și uscate, însă concentrațiile mici îl fac inofensiv și preferabil altor variante de conservare.
Extractul din sâmburi de grapefruit – lichid derivat din semințele, pulpa și membrana fructului de grapefruit, păstrat în glicerină, utilizat de către producătorii de cosmetice naturale.
După cum știți, majoritatea produselor cosmetice folosesc conservanți sintetici pentru a le prelungi valabilitatea și a le feri de contaminarea cu bacterii. Unii dintre acești conservanți sunt considerați a fi dăunatori pielii și sănătății umane, alții sunt inofensivi.
Chiar și unele dinte produsele care se „laudă” a fi organice folosesc conservanți sintetici (în proporții mici, în jur de 2%), tocmai pentru că aceștia sunt mult mai ieftini decât cei naturali. Mulți cumpărători sunt câștigați de termenul „organic”, de aceea nu mai citesc etichetele. De aici putem fi conștienți că de fapt un produs certificat organic nu este neaparăt și un produs 100% natural. O cremă formată din 98% ingrediente organice plus un procent mic de conservant benzoat de sodiu (admis de instituțiile de certificare organică) poate obține certificare bio, însă nu poate fi considerată produs 100% natural. În schimb, o cremă preparată din unt de shea plus ulei vegetal (desigur, netratate), chiar dacă nu este certificată organic, este 100% naturală.
Reluăm avertismentul cu privire la utilizarea uleiurilor esențiale. Deși naturale, acestea pot fi sensibilizante dacă sunt folosite în condiții improprii sau de către persoanele din anumite categorii.
Uzul intern – nerecomandat în general.
Cantitatea de folosit – în funcție de recomandările și rețetele specifice, este bine să folosiți mai degrabă mai puțin decât mai mult.
Diluarea – uleiurile esențiale se folosesc numai diluate, nu ca atare.
Unele uleiuri esențiale, în pofida efectelor benefice, nu trebuie folosite înaintea expunerii la soare. De ce? Pentru că prezența lor într-un produs cosmetic aplicat înainte de expunerea la soare sensibilizează pielea și poate duce la arsuri solare.
Alcohol denat., ethyl alcohol, cetyl alcohol, stearyl alcohol sunt denumiri pe care le regăsim pe etichetele produselor cosmetice. Știm că alcoolul nu este nociv precum alte ingrediente, dar poate usca pielea sau să fie un element iritant pentru persoanele sensibile. Sunt însă toți alcoolii la fel?
Alcoolul etilic usucă pielea, poate cauza iritații sau să agraveze cuperoza. Alcoolii care usucă pielea sunt listați pe etichete sub denumirile alcohol denat., ethanol sau ethyl alcohol.
Produsele cosmetice de îngrijire, în pofida strălucirii și luxului aparent (vehiculat prin reclame), sunt cel mai adesea compuse din chimicale de sinteză plus ingrediente de origine animală. Chiar și acele produse care pretind că „nu sunt testate pe animale” pot, de fapt, să conțină ingrediente animale, în special grăsimi. Condițiile în care se obțin aceste grăsimi de la cadavre provenite din abatoare sunt adesea de neimaginat și ireconciliabile cu reclamele opulente pe care le vedem pe ecrane.
Subiect important, însă greu de satisfăcut dorința de naturalețe când vine vorba despre crema de protecție solară. În general, cu cât o cremă are SPF mai mare, cu atât mai multe chimicale conține… de exemplu Isotridecyl Salicylate sau Octyl Salicylate, despre care se crede că mimează estrogenul; nelipsiții parabeni pentru conservare, controversați, dar există un studiu recent efectuat în Japonia care demonstrează ca Methylparaben-ul cauzează îmbătrânirea precoce a țesuturilor atunci când aplicarea cremei cu paraben se face în timpul expunerii la soare. Etc.