phenoxyethanol

3 Posts ACASĂ

Câțiva dintre conservanții folosiți în cosmetice

După cum știți, majoritatea produselor cosmetice folosesc conservanți sintetici pentru a le prelungi valabilitatea și a le feri de contaminarea cu bacterii. Unii dintre acești conservanți sunt considerați a fi dăunatori pielii și sănătății umane, alții sunt inofensivi.

Chiar și unele dinte produsele care se „laudă” a fi organice folosesc conservanți sintetici (în proporții mici, în jur de 2%), tocmai pentru că aceștia sunt mult mai ieftini decât cei naturali. Mulți cumpărători sunt câștigați de termenul „organic”, de aceea nu mai citesc etichetele. De aici putem fi conștienți că de fapt un produs certificat organic nu este neaparăt și un produs 100% natural. O cremă formată din 98% ingrediente organice plus un procent mic de conservant benzoat de sodiu (admis de instituțiile de certificare organică) poate obține certificare bio, însă nu poate fi considerată produs 100% natural. În schimb, o cremă preparată din unt de shea plus ulei vegetal (desigur, netratate), chiar dacă nu este certificată organic, este 100% naturală.

Standardele Soil Association (SA) pentru cosmeticele organice

Într-un document al Soil Association (unul dintre cele mai exigente organisme de certificare organică) am găsit standardele pe care trebuie să le îndeplinească produsele de înfrumusețare. Sigur, am citit acest document acum mult timp, dar abia acum am poposit din nou asupra notițelor luate din el. Dintre acestea, redau câteva aspecte ce mi s-au părut mai interesante.

Produsele organice de înfrumusețare și sănătate trebuie:

Cele mai bune cosmetice organice. Soil Association vs. BDIH vs. Ecocert

Dacă ai trecut deja la produse de îngrijire bio, sigur ai învățat să te uiți pe etichete și ai văzut, pe produsele europene, siglele unor organisme de certificare organică – Soil Association, Ecocert, BDIH. Probabil te-ai întrebat care dintre cele 3 categorii de certificări îți oferă certitudinea că ai cumpărat un produs cu adevărat organic, natural?

Navigate