Steatoza hepatică apare atunci când în celulele ficatului se acumulează o cantitate excesivă de grăsime. Deși consumul important de alcool poate determina acumularea de grăsime și afectarea ficatului, alcoolul nu este singura cauză. Steatoza poate fi întâlnită și la persoane care consumă foarte puțin alcool sau deloc, fiind frecvent asociată cu factori metabolici precum excesul ponderal, rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și valorile anormale ale lipidelor din sânge.
În terminologia medicală actuală, multe dintre aceste cazuri sunt încadrate în conceptul de boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, cunoscută prin abrevierea MASLD. Afecțiunea poate evolua mult timp fără simptome evidente, astfel că uneori este descoperită întâmplător la analize de sânge sau la o investigație imagistică efectuată din alt motiv. Identificarea factorilor care au favorizat acumularea grăsimii este importantă pentru stabilirea măsurilor potrivite.
Ce legătură există între metabolism și ficatul gras?
Ficatul are un rol central în procesarea grăsimilor și carbohidraților. Atunci când există un dezechilibru metabolic, în ficat poate ajunge sau se poate forma o cantitate de grăsime mai mare decât cea pe care organul o poate procesa și exporta eficient.
Rezistența la insulină reprezintă unul dintre mecanismele importante. În această situație, țesuturile organismului răspund mai puțin eficient la insulină, iar metabolismul glucozei și al grăsimilor se modifică. Crește astfel disponibilitatea acizilor grași care pot ajunge la ficat și pot contribui la acumularea trigliceridelor în celulele hepatice.
Din acest motiv, steatoza hepatică este frecvent întâlnită împreună cu obezitatea abdominală, glicemia crescută, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială sau tulburările lipidelor. Prezența unuia dintre acești factori nu înseamnă însă automat că persoana are steatoză.
Poți avea steatoză hepatică fără să ai obezitate?
Da. Greutatea corporală crescută reprezintă un factor de risc important, dar steatoza hepatică poate apărea și la persoane cu o greutate considerată normală. Distribuția grăsimii corporale, în special acumularea viscerală în jurul organelor abdominale, poate avea relevanță metabolică chiar dacă indicele de masă corporală nu este foarte ridicat.
Predispoziția genetică, alimentația, nivelul redus de activitate fizică și anumite particularități metabolice pot contribui, de asemenea, la apariția bolii.
Prin urmare, aspectul fizic nu este suficient pentru evaluarea sănătății ficatului. O persoană slabă nu este automat protejată de steatoză, după cum o persoană cu exces ponderal nu poate fi diagnosticată doar pe baza greutății.
Alimentația poate favoriza acumularea grăsimii în ficat?
Un aport energetic care depășește constant necesarul organismului poate favoriza acumularea grăsimii corporale și hepatice. Calitatea alimentației contează, de asemenea. Consumul frecvent de produse cu densitate calorică ridicată, băuturi îndulcite și alimente ultraprocesate poate face mai dificil controlul aportului energetic și al parametrilor metabolici.
Soluția nu constă într-o „detoxifiere” rapidă a ficatului. Dietele extreme, suplimentele promovate pentru curățarea ficatului sau restricțiile alimentare drastice nu reprezintă o alternativă la evaluarea medicală și la modificările sustenabile ale stilului de viață.
Pentru persoanele cu exces ponderal, scăderea în greutate realizată progresiv poate avea efecte favorabile asupra grăsimii hepatice și sănătății metabolice. Strategia trebuie însă adaptată situației individuale, mai ales dacă există diabet sau alte boli cronice.
De ce steatoza nu trebuie ignorată dacă nu doare?
Ficatul gras poate să nu producă simptome specifice. Unele persoane pot acuza oboseală sau disconfort abdominal nespecific, însă absența simptomelor nu permite stabilirea severității afecțiunii.
La o parte dintre pacienți, simpla acumulare de grăsime poate fi însoțită de inflamație și afectarea celulelor hepatice. În timp, procesul poate contribui la fibroză, iar formele avansate pot ajunge la ciroză și complicațiile acesteia. Evoluția diferă însă considerabil de la o persoană la alta.
De aceea, obiectivul evaluării nu este doar confirmarea prezenței grăsimii în ficat, ci și aprecierea riscului de fibroză și identificarea afecțiunilor metabolice asociate.
Ce presupune evaluarea medicală?
Medicul poate lua în considerare istoricul medical, consumul de alcool, medicamentele utilizate, greutatea și circumferința abdominală, precum și analize precum glicemia, profilul lipidic și testele hepatice. În funcție de situație, pot fi recomandate ecografia și metode neinvazive pentru estimarea fibrozei.
Este important să fie analizate și alte posibile cauze ale modificărilor hepatice. Anumite medicamente, boli sau alte afecțiuni ale ficatului pot produce rezultate care necesită investigații suplimentare. Diagnosticul nu ar trebui stabilit exclusiv pe baza unei valori crescute a transaminazelor.
Steatoza hepatică poate apărea, așadar, chiar și în absența consumului de alcool, iar sănătatea metabolică reprezintă o componentă esențială a problemei. Alimentația echilibrată, activitatea fizică și controlul greutății și al factorilor metabolici pot avea un rol important în management. Dacă analizele hepatice sunt modificate sau o ecografie indică steatoză, informează-te corect și discută cu medicul pentru evaluarea cauzei, a riscului de fibroză și a măsurilor potrivite situației tale.
