Onboarding-ul intern este o etapă esențială în integrarea noilor angajați într-o organizație. Un proces eficient de onboarding nu doar că ajută angajații să se simtă bineveniți și să înțeleagă rapid așteptările, dar contribuie și la creșterea productivității și retenției pe termen lung. Cu toate acestea, un proces de onboarding lent și neeficient poate ascunde costuri semnificative care afectează nu doar angajații noi, ci și întreaga organizație. Aceste costuri nu sunt întotdeauna vizibile la prima vedere, dar ele se adună rapid și pot avea un impact negativ asupra performanței companiei.
Un prim cost ascuns în procesele lente de onboarding este scăderea productivității noilor angajați. Atunci când procesul de integrare este complicat sau prea lung, noii angajați pot rămâne confuzi sau descurajați de cantitatea de informații pe care trebuie să o asimileze într-un timp scurt. Lipsa unui ghid clar, întârzierile în primirea accesului la instrumentele necesare sau a informațiilor esențiale poate duce la o rampă de învățare mai lentă și la o perioadă de adaptare prelungită. Astfel, aceștia nu vor începe să aducă valoare adăugată companiei în primele săptămâni sau luni, așa cum ar trebui.
În paralel, un proces de onboarding lent duce și la întârzieri în livrarea proiectelor sau a sarcinilor. Noii angajați care nu au parte de un onboarding rapid și eficient pot avea dificultăți în a înțelege procedurile interne, culturile organizaționale sau structura echipelor, ceea ce va întârzia progresul proiectelor. Cu cât un angajat petrece mai mult timp pentru a înțelege „cum funcționează lucrurile” în companie, cu atât mai mult vor fi afectate termenele limită și ritmul general al echipelor de lucru.
Un alt cost semnificativ este scăderea moralului noilor angajați. Un onboarding prost gestionat poate duce la frustrare și confuzie, iar angajații vor simți că nu au primit suportul necesar pentru a avea succes în rolul lor. Aceasta poate contribui la scăderea încrederii în procesul intern, ceea ce poate afecta loialitatea și motivația acestora. În cazuri extreme, angajații care nu se simt integrați corect în echipă pot decide să părăsească organizația mai repede decât ar fi făcut-o în mod normal, ceea ce duce la creșterea fluctuației de personal și, implicit, la costuri suplimentare de recrutare și formare.
Costurile de formare suplimentare sunt, de asemenea, o ramură a costurilor ascunse. Un proces de onboarding întârziat poate însemna că noii angajați nu sunt suficient de pregătiți pentru a-și îndeplini sarcinile de bază și, prin urmare, necesită mai mult timp și resurse pentru formare suplimentară. În loc ca angajatul să înceapă imediat să aplice ceea ce a învățat, este posibil ca echipele să trebuiască să dedice mai mult timp pentru a-l ajuta să depășească obstacolele pe care ar fi trebuit să le fi înțeles deja în cadrul procesului de onboarding.
Un alt aspect legat de costurile ascunse este lipsa unei bune comunicări interne. Dacă procesul de onboarding nu include o comunicare clară și coordonată între diferitele departamente, pot apărea confuzii. De exemplu, un angajat ar putea să nu știe cine este responsabil de anumite aspecte ale activității sale sau să nu primească acces la documentele sau resursele necesare, întârziind astfel integrarea completă. Aceste lacune în comunicare pot contribui la o experiență mai puțin pozitivă și mai ineficientă pentru toți cei implicați.
De asemenea, un onboarding prost gestionat poate duce și la pierderea oportunităților de networking și integrare socială. Într-un proces lent, noii angajați pot să nu aibă oportunitatea de a cunoaște corect colegii sau de a înțelege cultura organizațională, ceea ce poate conduce la un sentiment de izolare. Integrarea într-o echipă este esențială pentru succesul pe termen lung al unui angajat, iar dacă acest proces nu este bine gestionat, poate duce la un angajat care nu se simte parte a companiei și care, prin urmare, nu va contribui la dezvoltarea acesteia așa cum ar trebui.
Costurile legate de resursele umane sunt și ele semnificative. Dacă managerii și colegii trebuie să investească mult timp în integrarea unui nou angajat, acest lucru poate însemna că resursele lor sunt deturnate de la activitățile lor principale. În loc ca aceștia să se concentreze pe sarcinile lor, vor fi obligați să acorde mai mult timp pentru a ghida noii angajați. Aceasta poate afecta eficiența generală a echipelor și poate duce la o scădere a performanței organizaționale.
În concluzie, procesele lente de onboarding intern nu doar că întârzie integrarea noilor angajați, dar generează și costuri ascunse considerabile, care afectează întreaga organizație. Aceste costuri includ scăderea productivității, moralului, învățării eficiente și pot duce la creșterea fluctuației de personal, necesitatea de formare suplimentară și pierderea de oportunități de integrare. O abordare mai rapidă, mai eficientă și mai bine structurate a onboarding-ului poate îmbunătăți semnificativ atât experiența angajaților, cât și performanța generală a companiei.
Sursa: https://exodia.ro/
